Regimul Bakiev a fost răsturnat de revolta populară alimentată de sărăcie și de o campanie de presă rusă, spune o jurnalistă locală pentru EVZ.
„În Kârgâzstan, profesia de jurnalist nu te poate costa doar libertatea, ci şi viaţa. Simt durere pentru colegii mei care au fost ucişi. Am fost cu toţii afectaţi de regimul lui (Kurmanbek) Bakiev”, spune, pentru EVZ, Gulnura Toralieva, jurnalistă şi expertă media din Bişkek, capitala statului din Asia Centrală. La o săptămână de la sângeroasa revoltă care i-a înlăturat regimul, preşedintele Bakiev se află în sudul ţării şi sfidează guvernul interimar al opoziţiei. SUA şi Rusia, care au baze militare aeriene pe teritoriul kârgâz, privesc cu atenţie si tuaţia. Cum s-a ajuns aici?
Bakiev a venit la putere în 2005, pe valul „Revoluţiei lalelelor”, aplaudată în Vest, înlăturând un regim prorus. Politicienii s-au schimbat, pentru kârgâzi însă problemele au rămas la fel.
Sărăcie, corupţie, represiune
„Viaţa oamenilor a devenit din ce în ce mai grea, nu mai au locuri de muncă, oportunităţi. În ultimii ani, inflaţia a provocat creşterea preţurilor la mâncare. Creşterea preţurilor la carburanţi şi electricitate a fost de altfel unul dintre principalele motive pentru care oamenii au ieşit în piaţă”, explică Toralieva.
Una dintre cauzele situaţiei dezastruoase a ţării este corupţia regimului. Preşedintele şi-a numit fraţii în funcţii-cheie din administraţie, în vreme ce fiul său, Maksim, a fost pus în fruntea unei agenţii guvernamentale de unde exercita un control strict asupra economiei.
„Regimul a devenit represiv, toate reformele din ultima vreme au avut drept scop întărirea puterii, pe verticală”, explică jurnalista kârgâză, care adaugă că cei care criticau puterea erau în pericol. „Anul trecut, cel puţin trei jurnalişti au fost ucişi şi mulţi lideri ai opoziţiei, activişti pentru drepturile omului, au fost persecutaţi, condamnaţi, iar familiile lor ameninţate şi bătute”, mai spune Toralieva.
Factorul Rusia
Nemulţumirile oamenilor, provocate de creşterea preţului la carburanţi şi electricitate, au provocat proteste, care au culminat cu o demonstraţie în oraşul Talas, pe 6 aprilie, şi cu revolta din capitală, din 7 aprilie. Peste 80 de oameni au murit după ce forţele de ordine au tras în manifestanţi, iar aceştia au pătruns în clădirile guvernamentale.
A fost o mişcare programată? „Cred că a fost un eveniment spontan, o încercare haotică de a prelua puterea. Liderii opoziţiei au fost arestaţi, iar oamenii s-au trezit fără conducători. La violenţă, oamenii care protestau paşnic au răspuns cu violenţă”, spune Toralieva.
Jurnalista crede însă că revolta oamenilor a fost provocată şi de campania presei ruse, care a pus presiune pe regimul lui Bakiev, pe care l-a criticat intens. „Televiziunile ruseşti au o acoperire foarte mare în Kârgâzstan, inclusiv în provinciile îndepărtate. În ciuda eforturilor regimului de a bloca informaţiile, acestea au ajuns la oameni”, spune Toralieva.
Preşedintele nu se afla în graţiile Moscovei. Relaţiile s-au stricat anul trecut, când, spre nemulţumirea Rusiei, Bakiev a decis să găzduiască în continuare - pe un preţ mai mare - baza militară SUA, vitală pentru misiunea aliaţilor din Afganistan. La puţin timp după decizie, Rusia a blocat un împrumut promis Bişkekului, iar recent a scumpit preţul exporturilor de produse rafinate din petrol.
Rusia, SUA şi kârgâzii au aşteptări de la noii lideri
Kurmanbek Bakiev, refugiat în fieful său din Djalal-Abad, în sudul ţării, a declarat ieri că este dispus să demisioneze, dacă securitatea sa şi a familiei vor fi asigurate, scrie AFP. A fost primul semn de concesie al preşedintelui înlăturat, care este acum protejat de mii de oameni ce demonstrează şi condamnă noul guvern interimar.
Preşedintele, provenit dintr-un puternic clan din sudul ţării, se bazează pe loialitatea susţinătorilor săi. Guvernul provizoriu, condus de Rosa Otunbaieva, îl acuză că încearcă să alimenteze o rebeliune, pentru a prelua din nou puterea.
Preţul libertăţii
Rusia a fost prima ţară care a luat legătura cu noul guvern de la Bişkek, condus - fapt nemaivăzut în regiune - de o femeie. Rosa Otunbaieva, fostă ambasadoare la Londra şi unul dintre capii „Revoluţiei lalelelor”, are relaţii bune cu partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin.
Premierul rus a anunţat că susţine noua conducere, oferind şi un sprijin financiar sau de altă natură din partea Rusiei. Agenţia STRATFOR, citată de Mediafax, susţine de altfel că înlăturarea regimului din Kârgâzstan e una dintre acţiunile Moscovei care vrea să-şi extindă influenţa în fostele republici sovietice.
Și SUA s-au mişcat rapid. Ambasadoarea Tatiana Gfoeller s-a întâlnit luni cu Rosa Otunbaieva pentru a discuta „despre viitoarea vizită a asistentului secretarului de stat pentru Asia Centrală şi de Sud, Robert Blake”, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice.
Este neclar în acest moment dacă noul guvern va decide să găzduiască în continuare baza americană de la Manas. Semnalele transmise de membrii noii conduceri au fost contradictorii.
Aşteptări sunt şi din partea kârgâzilor, prinşi în jocul geopolitic al marilor puteri. „Această schimbare a venit cu preţul morţii a 80 de oameni şi nu a fost doar o simplă revoluţie. Libertatea a costat o mulţime de vieţi. Sper că cei care au preluat puterea realizează că oamenii au aşteptări mari”, spune Gulnura Toralieva pentru EVZ. „Ei se bucură acum de încrederea populaţiei, dar vor fi atent urmăriţi”, mai spune jurnalista.