Una din consecințele politice imediate ale revocării Laurei Kovesi de la șefia DNA este despărțirea apelor în zona de dreapta. Respectarea Constituției de către Iohannis a provocat un val de nemulțumire în tabăra susținătorilor USR și ai partidului lui Dacian Cioloș.
Aceștia l-au acuzat pe președinte de lașitate, de cedare în fața PSD și chiar de complicitate cu PSD, anunțând în același timp că vor să aibă propriul candidat la alegerile prezidențiale. Existența a două direcții distincte în zona de dreapta era evidentă de mai mult timp. Revocarea Laurei Kovesi reprezintă însă momentul în care cele două grupări s-au delimitat în mod clar din punct de vedere politic.
Consecințele politice ale revocării Laurei Kovesi din funcția de șef al DNA erau previzibile încă de la momentul publicării, de către ministrul Tudorel Toader, a cererii de revocare. Acest moment a coincis cu inițiativa lui Dacian Cioloș de a-și înființa propriul partid. Susținerea de către președintele Iohannis a Laurei Kovesi reprezenta o încercare a acestuia de a-și păstra electoratul radical pro-Kovesi, apropiat de USR și PRÎ (partidul lui Cioloș). Iohannis a făcut acest lucru chiar cu riscul de a ține PNL la cote electorale de avarie și, deci, de a pierde electorat liberal tradițional. Susținerea Laurei Kovesi a fost, pentru Iohannis, o capcană politică, poziționându-l în defensivă atât față de PSD, cât și față de USR și PRÎ.
Revocarea Laurei Kovesi obligă partidele din zona dreptei să-și reconfigureze strategiile politice. PNL va rămâne, firește, atașat de președintele Iohannis, dar – în raport cu schimbările din Justiție – va adopta cel mai probabil o atitudine legalistă și mai moderată. PNL va reveni la statutul de partid mainstream de dreapta, fiind obligat la aceasta și de presiunea tot mai mare venită din partea lui Călin Popescu Tăriceanu. Fără această schimbare strategică, în care ar putea fi implicat Tăriceanu însuși, PNL riscă să se scufunde. În același timp, este de așteptat ca USR și PRÎ să se apropie, într-un fel sau altul, și să-și radicalizeze mesajele, care vor fi orientate împotriva PSD, dar și a PNL. Între PNL și micile partide radicale va începe o bătălie de adjudecare a direcției strategice. De-o parte, linia mainstream liberală, care va căuta o poziție anti-PSD mai rațională și mai aplicată, orientată inclusiv către critica guvernării; de cealaltă parte, continuarea anti-pesedismului dur și reactualizarea mesajului ”aceeași mizerie”.
Cu un an înaintea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, dreapta s-a divizat din nou, în forme care pot deveni ireconciliabile și care pot ignora, încă o dată, forța adversarului comun: PSD.