Evenimentul Zilei > Actualitate > Rețeta morții. Cum se fac droguri din plante medicinale. Fenomenul fără leac pentru autorități
Rețeta morții. Cum se fac droguri din plante medicinale. Fenomenul fără leac pentru autorități

Rețeta morții. Cum se fac droguri din plante medicinale. Fenomenul fără leac pentru autorități

Mulți adolescenți au fost atrași și au avut de suferit de pe urma unor droguri „contrafăcute”. În fapt, un amestec de plante medicinale cu substanțe psihoactive, toxice, care crează dependență. Fără să știe, copiii din multe zone ale țării au cumpărat otravă pe post de stupefiante. Evz.ro vă dezvăluie care este „rețeta moții” folosită de traficanți

De ani de zile, adolescenți din toate colțurile țării cad în capcana stupefiantelor. Droguri ușoare, spun majoritatea, ca să treacă, mai ușor, peste problemele specifice vârstei sau din teribilism. Din păcate, cei mai mulți au căzut într-o capcană întinsă de traficanți care au găsit metode din cele mai diabolice pentru a-i face pe copii dependenți.

O ultimă acțiune a Poliției Române și a procurorilor DIICOT, care a avut loc la sfârșitul acestei săptămâni, a scos la iveală rețeta morții, folosită de traficanți pentru consumatorii de stupefiante.

O rețetă din plante medicinale, folosite, îndeosebi, pentru tratatrea unor afecțiuni, la care traficanții au adăugat substanțe chimice, comandate, pe online, din import. Total opus scopului terapeutic al ceaiului de plante care poate salva vieți.

Rețeta morții. Cum se fac droguri din plante medicinale

Rețeta morții, care a făcut numeroase victime, mai ales în rândul adolescenților, a fost folosită, pe scară largă, ca și drog.

Este vorba despre fragmente vegetale de ceai de nalbă mare și măghiran, cumpărate sau culese de pe câmp, care sunt combinate cu substanțe psihoactive.

Sub denumirea de nalbă, spre exemplu, se cunosc mai multe plante care se deosebesc între ele. Althaea officinalis L este denumită, popular, nalba de gradină, nalba-rosie, rujalina, trandafiri-negri, de la care se utilizeaza florile.

Mai este nalba de pădure, denumită colaceii babei, cașul popii, nalba mărunta, nalba mică, de la care se întrbuințeaza numai frunzele.

Nalba mare are efecte terapeutice precum: Aciune interna secretolitica pulmonară, emolienta, expectoranta, antiinflamatoare a aparatului respirator, renal și gastro-intestinal. Sub formă de ceai, prin macerare la rece, este recomandată pentru inflamațiile căilor respiratorii, precum tuse, bronșită, laringită, dar și în cazul infecțiilor renale și tulbuărilor gastro-intestinale.

Maghiranul, de asemenea, este o plantă medicinală considerată remediu natural în tratamentul balonărilor, durerilor reumatice, gastritei hipoacide, tulburărilor care intervin la menopauză, insomniilor, durerilor de cap, afecțiunilor renale, stărilor de nervozitate și menstruației însoțită de dureri.

Așa cum se arată pe Wikipedia, ceaiul de maghiran, băut zilnic, poate îmbunătăți starea pacientului, alungând oboseala fizică și psihică, stările anxioase, afecțiunile tractului urinar, palpitațiile și bronșita.

Avertismente legale din 2011

Din legea 194 din 7 noiembrie 2011 (republicată) privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care a pus capăt comerțului, până atunci legal, cu etnobotanice, reiese care sunt efectele asupra consumatorului.

Atunci când este consumat de către o persoană: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică;

Legat de consum, articolul 2, alineatul f arată că „introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane”.

Copii nu primesc sprijin de la autorități

Copiii dependenți de aceste etnobotanice fie au murit, fie i-au adus pe părinți în pragul disperării.

De la școală, din păcate, nu au avut parte de avertismente serioase. Pe site-ul Ministerului Educației sunt citate câteva programe, teoretice, făcute, cu ani în urmă, împreună cu Agenția Națională Antidrog (ANA). Practic, acolo unde centrele de susținere sunt „intabulate” pe hartă, specialiștii lipsesc cu desăvârșire…

EVZ a atras atenția, încă de acum trei ani, asupra pericolului pe care îl reprezintă consumul de etnobotanice și lipsa unor măsuri serioase de combatere a acestui fenomen, în articolul România, sub spectrul dezastrului. Avem un milion de drogați!

Rețeaua din Banat

Ultima incursiune în rândul traficanților de etnobotanice a fost făcută de poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Mehedinți, cu sprijinul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Mehedinți.

Autoritățile au pus în aplicare 8 mandate de percheziţie domiciliară şi 22 de mandate de aducere, în municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Răscoleşti, judeţul Mehedinţi şi municipul Motru, județul Gorj.

Cercetărileoamenilor legii s-au desfăşurat într-un dosar penal care vizează săvârşirea infracţiunii de efectuarea fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive.

Au fost vizate persoane bănuite că ar fi preparat fragmente vegetale (ceai de nalbă mare și măghiran) cu substanțe psihoactive, le-ar fi dozat și vândut către diverse persoane.

În urma acţiunii, poliţiştii au ridicat, în vederea indisponibilizării, aproximativ 230 de grame fragmente vegetale verde-olive cu miros chimic-înțepător, aproximativ 150 de grame de substanță pulverulentă albă, respectiv alb gălbui, 2 grindere, 8 telefoane mobile, 2 unități PC, 1 laptop, 3 memory-stick-uri, 3 carduri bancare, 33.400 de lei și 220 de euro.

Procurorul de caz a dispus măsura reţinerii, pentru 24 ore, faţă de 2 persoane, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de efectuarea fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive, urmând ca, în cursul zilei de astăzi, 11 iunie, să fie prezentaţi instanţei de judecată, cu propunere de arestare preventivă.

 

Profit uriaș din amestecuri cu substanțe toxice

În același județ, în noiembrie 2018, procurorii și ofițerii de poliție judiciară de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit un adevărat laborator de droguri la Caransebeș.

Cu investiții de câteva sute de euro, membrii grupării infracționale coordonate de interlopul Antoniu Traian Radu, zis Moroiu sau Căpitanul, ajungeau să scoată profit uriaș.

Gruparea formată din zece membri a plasat tinerilor din Caransebeș și chiar din Oțelu Roșu și Reșița un număr impresionant de doze de substanțe cu efecte psihoactive.

Cum se prepară „otrava la plic”

Așa cum reiese din rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT, după ce obțineau substanța activă prin poștă sau curierat, în urma unor comenzi făcute în China, traficanții procedau la prepararea acesteia, pregătirea în forma și mai ales concentrația destinată consumului.

„Aproximativ 2 grame de substanţă activă pură de tip pulbere era dizolvată în aproximativ 20 ml de acetonă, după care amestecul respectiv se turna peste 50 grame de «Ceai de nalbă mare» (cumpărat din comerțul public) şi se amesteca foarte bine pentru a ajunge soluţia respectivă peste toată cantitatea de ceai. Din produsul obţinut, respectiv cele 50 de grame de etnobotanice, după porţionare se obţineau aproximativ 200 de doze pregătite pentru vânzare. Astfel, dacă din 2 grame substanță activă se obțineau cel puțin 200 doze de «etnobotanice», se poate deduce faptul că numai din aprovizionarea prin intermediul inculpatul Irinel Alexandru Haragea, grupul infracțional organizat care face obiectul cauzei, într-o perioadă de 8 luni, a produs și distribuit pe piață 7.000 doze de substanțe susceptibile a avea efect psihoactiv!”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorul de caz.

De asemenea, se arată în document, „din analiza datelor rezultate în urma cumpărărilor autorizate de droguri efectuate în cauză, rezultă că, pe palierul de distribuție en-detail, «la țiplă», membrii grupului infracțional vindeau maxim 0,5 grame (dar în cea mai mare majoritate a cazurilor 0,2-0,3 grame) cu suma de 50 lei. În felul astfel descris rezulta un profit, calculat la cel mai jos nivel posibil, de 150.000 lei”.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: