Retrocedările ilegale, de zeci de hectare de teren în portul Tomis s-au făcut la propunerea comisiei din care făcea parte și Nicușor Constantinescu, actualul șef al Consiliului Județean Constanța. Primarul Radu Mazăre i-a pus în posesie pe Cristian Borcea, Dragoş Săvulescu şi alţii pentru un teren de 98,6 hectare care aparţinea, de drept, Academiei Române. Cazul face parte din dosarul 6536/2/2008, în care sunt inculpați, alături de Radu Mazăre şi de Nicuşor Constantinescu, alţi 35 de angajaţi ai Primăriei, notari şi oameni de afaceri.

Afacerea Movilă

Cazul retrocedării averii familiei Movilă este, poate, cel mai flagrant dintre tunurile date la Constanţa, pe Legea 10/2001, în administraţia Mazăre. Primarul Constanţei a retrocedat 98 de hectare de teren, dintre care cea mai mare parte în cele mai cunoscute zone din Constanţa, unui fals procurist și apropiaților săi, fără ca aceștia să aibă dreptul, potrivit DNA.

Acte dubioase, încheiate la notari cu pedigree

Ivonne Aline Buzescu Movilă era una dintre moștenitoarele în via ță ale averii boierului Iuliu Movilă, care îi era bunic. Ea l-a mandatat pe Georgică Giurgiucanu pentru a se ocupa de restituirea averii imobiliare pe care a deținut-o mama sa, Toma Elena, unchiul Caton Movilă și mătușile Felicia Cerchez și Cornelia Ciurea.

Giurgiucanu obținea jumătate din fiecare imobil, se arată în mandatul din 17 octombrie 2001.

Ivonne nu l-a împuternicit să ceară şi moştenirea unchilor săi, Jules Movilă şi Sever Movilă, dar mandatarul Giurgiucanu a făcut totuşi nouă notificări prin care a cerut şi drepturile și averea celor doi. Pe 11 decembrie 2001, el a solicitat restituirea a 98,66 de hectare pe care Jules Movilă le-a avut în cartierul Anadalchioi. Giurgiucanu, împreună cu Dragoș Săvulescu, fostul acționar la Dinamo, au făcut, ulterior, pentru a se acoperi, un nou contract de mandat cu Ivonne Movilă. Cei doi au fost împuterniciți să ceară și drepturile lui Jules și Sever Movilă. Şi acesta era ilegal, deoarece Ivonne nu era singurul moştenitor al lui Jules şi Sever. Acest al doilea contract de mandat a fost semnat, pe 22 mai 2002, la notarul bucureştean Andrei Aurel Jean, soţul actualului preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.

Puneri în posesie pe faleza portului turistic

Comisia lui Nicuşor Constantinescu a acceptat noul mandat, care nu mai putea fi depus legal (data limită de depunere a notificărilor expirase). Mai mult, niciunul dintre aceste mandate nu le dădea dreptul lui Giurgiucanu și lui Dragoș Săvulescu să vândă drepturile succesorale ale lui Ivonne Movilă.

În octombrie 2002, Ivonne Movilă a trecut în lumea celor drepţi, iar mandatarii au devenit moştenitori şi au putut cesiona drepturille succesorale litigioase. În martie 2004, Mazăre a emis trei dispoziții prin care a reconstituit dreptul de proprietate, dar nu în cartierul Anadalchioi, ocupat de locuințe, ci în portul turistic Tomis, dar și în alte zone. Acesta a fost împărţit de primar între următorii: Giurgiucanu Georgică (22,05% din suprafață), Măriuță Maria, bunica lui Dragoș Săvulescu (14,70 % ), Borcea Cristian (12,25% ), Sc Habitat și Ambient SA, societate unde acționar este Valentin Ionescu, fost coleg de facultate al lui Radu Mazăre, (50% din suprafață). Din totalul de 44 de loturi în suprafață totală de 82.554 mp, mai bine de 6 hectare erau suprafeţe de faleză şi zone adiacente, în portul de agrement Tomis. Acestea făceau parte din domeniul public al statului, iar Mazăre nu avea dreptul să le restituie, spun procurorii.

Terenul se cuvenea Academiei Române

EVZ a descoperit un document oficial care aruncă în aer orice urmă de legalitate pe care ar putea-o invoca primarul Mazăre, Nicușor Constantinescu sau oricare dintre cei implicați în retrocedările de mai sus. Ivonne Movilă nu avea dreptul nici măcar la o palmă din pământul din Anadalchioi, pentru că Jules Movilă a donat întregul teren Academiei Române, în 1948.

În Monitorul Oficial din 8 noiembrie 1948 apar donațiile lui Movilă (452 de hectare) către Academia Română, date în folosință la Ministerul Agriculturii și la cel de Interne.

La poziția 20 din Monitorul Oficial (facsimil dreapta) este trecut și terenul agricol din Anadalchioi, de 98 de hectare. Aşadar, Mazăre a retrocedat, ilegal, un teren pentru care erau documente oficiale că nu puteau intra pe mâna unora ca Giurgiucanu, Borcea sau Săvulescu, deoarece acestea erau, de drept, ale Academiei Române.

„Actele de retrocedare emise de primarul învinuit, Mazăre Radu Ștefan, sunt lovite de nulitate absolută.”
RECHIZITORIUL PARCHETULUI


Dovada că terenul din Anadalchioi, pentru care Mazăre a dispus punerea în posesie (sus), este cel din proprietatea Academiei, potrivit Monitorului Oficial din 1948 (jos)

„Restituire” cu repetiție

Tot în anul 2004, dar după „restituirea” dispusă de Mazăre, Academia Română a solicitat de la Primăria Constanța toate terenurile (452 de hectare) lui Jules Movilă, care fuseseră donate și date în folosință la Ministerele de Interne și cel al Agriculturii, prin Deciziunea 1486/1948. Solicitarea includea, în anexă, taman cele 98 de hectare din Anadalchioi. Pe 29.12.2004, prefectul Gheorghe Martin și secretarul general al Prefecturii, Claudiu Iorga Palaz, au emis titlul de Proprietate către Academia Română pentru toate cele 452 de hectare, în localitatea Topalu.

Suprafața este exact cea cerută de Academie și însumează toată averea cedată de Jules Movilă, dar şi pe cea a altor latifundiari: Ion Câmpineanu Cantemir, Silvia Mavrodin și Corneliu Păcuraru Bianu. Printre aceste suprafețe se numără și cele 98 de hectare din Anadalchioi ale lui Iuliu Movilă.

Scut în jurul „baronului”

Altfel spus, Prefectura Constanța a recunocut că suprafețele provin din averea Movilă, dar aparțin Academiei Române conform actului de donație. Pe de altă parte, atât prefectul de atunci, Gheorghe Martin, cât mai ales secretarul general al prefecturii, Claudiu Iorga Palaz, aveau obligația, conform Legii 10, să verifice deciziile lui Radu Mazăre și să stabilească dacă acestea sunt legale. Având în vedere că cele trei decizii de primar au fost date cu aproape un an înaintea întocmirii titlului de proprietate pentru Academia Română, Martin și Palaz trebuiau să ştie că averea familiei Movilă mai făcuse obiectul unei retrocedări și să sesizeze că vor retroceda același teren de două ori.

De ce a dat Palaz aviz de legalitate unei decizii de primar care era fundamentată pe falsuri și pe ilegalități rămâne să stabilească judecătorii. Apropiații lui Mazăre spun că reprezentanţii Prefecturii Constanţa ar fi vrut doar să-l acopere pe primar și să mulțumească şi conducerea Academiei, chiar dacă aşa s-a produs un prejudiciu uriaş, de peste 18 milioane de euro, potrivit valorilor terenurilor din Portul Tomis, calculate de experţii DNA.

„Găselnița” primarului

Surse apropiate anchetei ne-au dezvăluit că strategia prin care primarul Radu Mazăre intenționează să se apere pentru retrocedarea, ilegală, spun procurorii, a terenului care i-a aparținut lui Jules Movilă, ar fi aceea de a contesta valabilitatea titlului Academiei Române. Potrivit surselor EVZ, Mazăre încearcă să acrediteze ideea că donația făcută de Jules Movilă către Academia Română nu este legală, deoarece nu a fost găsit actul prin care Academia a acceptat donația. „Valabilitatea unui astfel de argument, oricum ar fi documentat, ține însă strict de interpretarea pe care o vor da judecătorii”, ne-au dezvăluit sursele.


Terenurile au fost restituite ilegal pe faleza din Portul Tomis

Te-ar putea interesa și: