La colectivizare comuniștii au strâns în trei grajduri o mie de cai. Și erau doar 2000 de suflete în sat”, se fălește urmașul imigranților de la sud de Dunăre.
Între 1970 și 2000, „Ziua Cucilor” de la Brănești a avut o participare mai redusă. În ultimii 15 ani, evenimentul și-a recăpătat locul firesc în viața brăniștenilor, iar de cinci ani a devenit aproape un festival, cu invitați din țară și de peste hotare.
O sărbătoare cu origini precreștine
Marea sărbătoare a „cucilor” e precedată de „Urălia”, noaptea de dinaintea începerii Postului Paștelui, când se aprind focuri la răspântii. „Pe vremuri se ardeau resturile vegetale rămase peste iarnă, semn că a venit primăvara. Și se petrecea până dimineața, pe lângă focuri, la șezători, cu glume, farse, dansuri și băutură.
La fi nalul reprezentației „cucilor”, unul dintre ei „moare” și reînvie după ce este jelit. FOTO: MARIUS VLAD
De Urălie, băieții luau de la fete veșminte noi, neîmbrăcate și își făceau măști și «pămătufuri», adică biciul cu care ai fost bătut pe spinare. Înainte dădeau mai zdravăn băieții, că bătrânii își puneau perne la spate să nu-i doară. Și se urează: «Nă zdrave!», adică «Pentru sănătate! »”, intră în detalii tehnice cucul bătrân. Și mai afli că de „bătaia pămătufului” se ocupă doar cucoaicele: „Cucii au măștile mari și grele, nu se mișcă prea rapid. Sunt mai mult decorativi...”, râde geologul convertit în etnolog local.
De altfel, principala sarcină a cucilor e să meargă săltat, să se audă „lopcile”, adică cingătorile cu zurgălăi. Cucoaicele, în schimb, au propriul arsenal de clopoței denumit „acioi”. Iar femeile n-aveau și n-au voie, sub nicio formă, să se îmbrace în cuci sau cucoaice: „Altfel, luau bătaie!”, râde fosta cucoaică.
„Cuci” ca la Brănești găsești în aproape toată Europa
În urmă cu un secol, țopăiala „cucească” dura toată ziua, în timp ce astăzi e mai mult simbolică, de câteva ore, în jurul prânzului. „După «defilare», seara, se pleacă pe la rude și prieteni, ca-ntr-un fel de colindat de primăvară”, explică cercetătorul. Explicația și sorgintea tradițiilor păstrate la Brănești sunt simple: „În antichitate, anul nou începea odată cu venirea primăverii. Se presupune că ritualul nostru are legătură cu fertilitatea. Din păcate, nu se știe de unde vine denumirea de «cuc» dată actorilor. Dar sigur n-are legătură cu pasărea respectivă”, se amuză bătrânul.
Italienii din Sardinia au și ei zurgălăii lor, atât doar că, mânjiți cu negru de fum, par mult mai fioroși. FOTO: MARIUS VLAD
Culmea este că obiceiuri similare s-au păstrat în toată Penisula Balcanică, în Sardinia, Austria, sudul Germaniei, Franța și Spania. Iar la noi în țară se practică astfel de ritualuri precreștine în Suceava – la Belcești, Vrancea – la Punești, prin Banat – la Ciclova, Cărbunari și Stângari, prin Valea Jiului – în satele momârlanilor, în Alba și la Cavnic, în Maramureș.
Moroșanii din Cavnic au înlocuit clopoțeii cu talăngi de vaci. FOTO: MARIUS VLAD
De altfel, la „Ziua cucilor” de la Brănești, din acest an, au participat o trupă de italieni din Sardinia – costumați în blăni de oaie și mânjiți peste tot cu negru de fum, „Brandoșii din Cavnic” și vrâncenii mascați de la Păunești. Elementul comun, nelipsit din costumația „actorilor”, a fost brâul cu zurgălăi. Și dacă la maramureșeni acesta era compus din zeci de talăngi mari de vite, la ceilalți varia de la niște simpli clopoței la zurgălăi mai mari, dar la fel de asurzitori.
Nă zdrave, Brănești!
Ce a AFLAT Nicolae Ceausescu, inainte cu 11 zile sa fie OMORAT! Greseala care l-a costat viata
Stirile zilei
doctorulzilei.ro
Uleiul de măsline este uimitor. De ce e bine să consumi o...
Alte articole din categoria: EVZ Special
Alte articole din categorie
RAREȘ BOGDAN contra DACIAN CIOLOȘ. Jocurile de putere din spatele unei nominalizări neașteptate.
LASA UN COMENTARIU