De curând, Kelemn Hunor a spus că Academia Română ar avea interesul ca maghiarii din România să nu beneficieze de reprezentare în instituțiile din această țară.

 

Dacă cineva nu citeşte altceva decât că Academia Română, una dintre instituţiile acesteia, conducătorul acesteia, şi nu doresc să dau nume, ce fel de studii publice, atunci este clar, şi nu este vorba despre un partid politic sau o organizaţie, care sunt intenţiile.

Intenţia este să nu existe reprezentare maghiară în România, ca un partid mixt să preia reprezentarea maghiarilor, ca maghiarii să fie categorisiţi pe marginea unei ideologii”, a spus Kelemen Hunor, citat de portalul www.actualdecluj.ro.

În replică, Academia Română vine cu o vastă precizare pe această temă.

Maghiarii din România „se instruiesc” în limba lor, în mod gratuit şi, adesea, cu burse din partea statului, de la grădiniţă până la doctorat şi la studiile post-universitare.

Nu există program de studii superioare, de exemplu, cerut de maghiari care să nu fi fost aprobat de organele statului român. Condiţia este cea mai generoasă din Europa: să existe cel puţin zece doritori care să urmeze acea specialitate.

Dar, în spiritul discriminării pozitive, se aprobă şi specializări cu 7-8 cursanţi. Prin urmare, pentru câte 10 amatori de studii în maghiară sunt plătiţi de stat câte circa 20 de profesori maghiari.

Iar dacă nu sunt 10 doritori de astfel de studii în România, sunt aduşi tineri din Ungaria, care, în spiritul reglementărilor europene, studiază în România, în ungureşte, pe locuri bugetate de statul român.

Mai mult: un student care învaţă în ungureşte primeşte de la stat finanţare dublă (iar unul care învaţă în nemţeşte primeşte de 2,5 ori mai mult) în raport cu unul care studiază în româneşte.

Niciodată, în România de după 1918, sistemul de educaţie de toate gradele în limba maghiară nu a fost oprit, ci doar restricţionat, în vremea comunismului naţionalist (în anii ’80 ai secolului al XX-lea).

Prin urmare, maghiarii din România au şansa să fie perfect bilingvi şi să poată ocupa orice funcţie, oriunde în ţară, la fel ca şi etnicii români.

Despre administraţia în limba proprie, la fel: peste tot în ţară, maghiarii sunt reprezentaţi în administraţie în proporţie cu numărul lor, iar în satele, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele unde ei predomină administraţia este, practic, maghiară, desfăşurată în limba maghiară.

Judecarea” se face, de asemenea, în teritoriile majoritar maghiare, cu judecători şi grefieri maghiari. Statul român asigură traducători ori de câte ori este necesar. Prin urmare, orice împricinat, martor etc. poate vorbi în faţa instanţei, în mod neîngrădit, în ungureşte”, arată comunicatul Academiei Române.

 

 

Te-ar putea interesa și: