EXTRAORDINARA mărturie despre relaţia lui Nicolae TITULESCU cu ministrul de externe SOVIETIC Maxim Litvinov
Editura Evenimentul si Capital

EXTRAORDINARA mărturie despre relaţia lui Nicolae TITULESCU cu ministrul de externe SOVIETIC Maxim Litvinov

Nicolae Titulescu a înercat să obţină recunoaşterea unirii cu Basarabia de către URSS
Autor: | | 3 Comentarii | 4075 Vizualizari

Marele diplomat Nicolae Titulescu a fost bănuit că era omul sovieticilor din cauza legăturilor strânse pe care le avea în perioada interbelică cu regimul comunist de la Moscova.

Nicolae Titulescu si ministrul de externe sovietic Maxim Litvinov ajunseseră, după stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi URSS în iunie 1934, la un acord care stabilea principiile tratatului româno-sovietic. Semnarea tratatului, prin care Moscova ar fi recunoscut unirea Basarabiei cu ţara mamă, urma să aibă loc în septembrie 1936 la Geneva. Deoarece Nicolae Titulescu a pierdut portofoliul de ministru de externe pe 29 august 1936, acordul nu a mai fost semnat.

Alexandru Danielopol, fiul profesorului doctor Daniel Danielopol, prietenul lui Nicolae Titulescu, a lăsat o extraordinară mărturie despre relaţia lui Titulescu cu Litvinov, într-o înregistrare din 1978 făcută de radioul public:

„Mi-am petrecut vacanţele de Hotel de Belle de la Geneva, reşedinţa permanentă a lui Nicolae Titulescu, pe timpul activităţii sale de la Societatea Naţiunilor. Acolo am avut prilejul să-l cunosc pe Maxim Litvinov, reprezentantul Uniunii Sovietice pe care Titulescu îl frecvent aproape zilnic, cât timp acesta se afla la Geneva. De atunci ştiam că această asiduă frecventare avea un scop fundamental pentru Titulescu şi anume păstrarea fără nici o concesiune a României în graniţele sale dobândite prin Tratatul din 1919-1920, adică graniţele României Mari.

Toate acţiunile sale diplomatice din cadrul Societăţii Naţiunilor au avut un singur ţel: combaterea oricărei acţiuni revizioniste. Singura provincie care se găsea încă cu o situaţie neclară pe teritoriul României Mari era Basarabia. Este cunoscut că basarabenii, au hotărât în 1918 să se despartă de Rusia, şi să se alipească pământului românesc. Delegaţia română în frunte cu Ionel Brătianu a obţinut de la marile puteri ale Tratatului de Pace recunoaşterea aceastei alipiri. Şi în acest sens, s-a încheiat Tratatul de la Paris, din 1920. Acest tratat, semnat de cele cinci mari puteri învingătoare, urma însă să fie ratificat în parlamentele respective pentru a fi considerat că a intrat definitiv în vigoare. Aceste ratificări, însă, s-au făcut anevoios. Unele obţinându-se imediat, altele întârziind chiar câţiva ani. Numai Japonia nu a ratificat tratatul niciodată, şi aceasta din cauza unor tratative pe care le-a dus cu Uniunea Sovietică, în special în domeniul economic. Astfel, Tratatul de la Paris, din 1920, devenise un tratat fără realizarea sa deplină, în formele juridice necesare. De aceea, Uniunea Sovietică declara sus şi tare peste tot că în tot timpul perioadei dintre cele două războaie, că Basarabia, nefiind recunoscută, cu toate formele juridice îndeplinite, ca un teritoriu românesc, rămâne din punct de vedere juridic un teritoriu al Uniunii Sovietice, anexat samavolnic de România, fără nici o bază de drept internaţional, iar graniţa de pe Nistru, impusă de România, este considerată ca nulă pentru Uniunea Sovietică, nefiind o graniţă legală.

În toată această perioadă, în care Nicolae Titulescu a activat în cadrul Societăţii Naţiunilor, eforturile lui s-au orientat către obţinerea unor forme juridice care să dea Basarabiei consacrarea ei pe plan internaţional de pământ românesc. Şi astfel, Nicolae Titulescu a căutat să profite de toate ocaziile ivite. Iată câteva exemple: într-o anumită perioadă, Uniunea Sovietică dorea să înfiinţeze un consulat la Tighina. Nicolae Titulescu a intervenit puternic pe lângă guvernul român, pentru ca să se accepte imediat această propunere sovietică. Scandal la Bucureşti, evident. Titulescu este considerat comunist, sovietofil, antiromân. Titulescu răspunde atunci în Parlament: ,,Aţi mai văzut dumneavoastră un stat să înfiinţeze un consulat în propria lui ţară? Un consulat rusesc în Basarabia însemna implicit că sovieticii considerau Basarabia în afara Uniunii Sovietice.”

Apoi, când Uniunea Sovietică îşi depune canidatura să intre cu drepturi depline în Societatea Naţiunilor, Titulescu, alături de Beneş şi susţinut în Franţa în special de Loius Bartou, intervine hotărât pentru primirea Uniunii Sovietice. De ce? Pentru că, conform statutului Societăţii Naţiunilor, un stat nu poate fi primit în cadrul Societăţii Naţiunilor decât după ce şi-a definit graniţele. Iar Uniunea Sovietică şi-a definit graniţele, la vest, la Nistru. Basarabia, deci, era în afara acestor graniţe.

Titulescu a sprijinit pe Eduard Beneş, preşedintele Cehoslovaciei, să accepte crearea unei linii aeriene internaţionale pe parcursul Praga-Chişinău-Kiev-Moscova, deoarece, conform Convenţiei aeriene ce se încheia, avioanele erau obligate, la trecerea graniţelor, să semnaleze prezenţa lor, iar graniţa respectivă, pentru România, era Nistru. Sovieticii, la încheierea acestei convenţii aeriene, recunoşteau implicit că Basarabia se află în afara graniţelor URSS.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate