Reîncarnarea merge mai bine pe hârtie

„The Tree”, filmul de încheiere a Festivalului de la Cannes, a fost pe măsura evenimentului, adică anemic.

Premiată anul trecut pentru „Antichrist”, Charlotte Gainsbourg revine la Cannes în afara competiţiei, dar tot în calitate de mamă, în lungmetrajul „The Tree”. Nu că actriţa ar fi contemplat similitudinile: „Mi-e puţin ruşine, de fapt. E nebunesc să spun asta, dar făcusem deja filmul lui Lars (Von Trier - n.r.) şi când am citit scenariul lui Julie nu m-am gândit deloc la filmul lui Lars”, a spus Gainsbourg.

Ea a vorbit şi despre faptul că a interpreta un rol în limba engleză îi permite să „ia mai multă distanţă”. Acum, Gainsbourg are patru copii, e australiancă şi se numeşte Dawn. Locuieşte alături de soţul ei, Peter (Aden Young), într- o casă de vis, situată la poalele unui copac enorm.

Printre broaşte şi lilieci

Când soţul îi decedează, iar Simone, fiica ei de 8 ani - care vorbeşte de parcă ar fi septuagenară - e convinsă că tati s-a reîncarnat în pom, un război începe între acesta şi domiciliul familiei O’Neil. Conflictul implică o puzderie de broaşte şi lilieci; de altfel, păcat că la Cannes nu se dau premii pentru rolurile secundare, căci cel puţin un liliac ar fi avut şanse consistente. Nici cu copacul nu ţi-e ruşine. Asta pentru că Bertuccelli, dacă e s-o crezi pe cuvânt, „ţinea foarte mult la aspectul organic al arborelui”, iar descoperirea lui a constituit o mare provocare.

Pe la „casting” au trecut, conform declaraţiilor cineastei, aproape 1.000 de copaci. Asta deoarece titularul rolului trebuia să fie „maiestuos şi impresionant, dar totodată expresiv şi protector, capabil să degajeze un sentiment de mister, de teamă şi totodată de frumuseţe”. Clar, Brad Pitt sau Javier Bardem n-ar fi făcut faţă acestor cerinţe... Bine măcar că Bertuccelli nu a respectat modul în care povestea este narată în carte, adică exclusiv din punctul de vedere al fetiţei.

„Filmul utilizează forţa primitivă a naturii ca o oglindă pentru sentimente”, mai spune regizoarea; teoria aparţine curentului romantic, dar cel puţin reprezentanţii săi o ilustrau mai de Doamne ajută. La finalul vizionării, rămâi cu o interogaţie retorică: oare Bertuccelli n-o fi învăţat nimic din lecţia „Fântânii” lui Darren Aronofsky?

Corespondenţă de la Cannes

Mai multe informaţii despre Festivalul de Film de la Cannes aflaţi pe cinemas.ro şi din secţiunea Cannes 2010.