Pedofilii, proxeneții și violatorii vor fi înscriși într-un registru național automatizat. Aici vor fi apărea toate persoanele care au comis infracțiuni sexuale sau de hărțuire asupra minorilor. Măsura organizării acestui registru național a apărut într-un act normativ și a primit miercuri votul decisiv al deputaților.
În registrului național automatizat vor fi incluse toate persoanele care au comis infracțiuni sexuale asupra minorilor, indiferent de gravitatea lor. În acest registru se vor înscrie fapte precum traficul de persoane, traficul de minori, exploatarea cerșetoriei, prostituție infantilă, agresiune sexuală, violul, hărțuirea sexuală, pornografia infantilă, incest și altele. informează ziarulunirea.ro.
Inițiativa acestui Registru național a fost propusă de deputatul independent Oana Bîzgan.
„Este o lege nouă pentru România și era necesară deoarece datele statistice ne arată o situație îngrijorătoare. În fiecare zi au loc două, trei violuri și o dată la 4 zile un minor este abuzat sexual. Rata de recidivă a celor condamnați pentru asta este de 70 la sută. Lucrez de anul trecut la acest proiect și a avut, în comisii, 70 de amendamente. Am colaborat foarte bine cu polițiștii. A fost impresionant cât efort au depus și ei pentru ca proiectul de lege să fie foarte bun”, a declarat deputata.
Soluția propusă în România e similară cu cea pe model francez, adică un registru securizat, fără acces public, pentru uzul autorităților. Registrul ar ajuta și la colaborarea între state, coordonarea cu alte registre la nivel european pentru a preveni fapte comise în România de cetățeni europeni aflati în evidența registrelor similare, dar și pentru a preveni fapte comise de cetățeni români în alte state membre.
Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la: profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară; mijloacele de existență; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic; unitătile de învățământ, școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă.