Irlandezii au respins prin referendum Tratatul de la Lisabona.
Alegătorii irlandezi au aruncat Uniunea Europeană (UE) într-o nouă criză - poate cea mai gravă de la crearea blocului comunitar -, respingând, la referendumul organizat joi, Tratatul de reformă instituţională semnat anul trecut la Lisabona. Documentul, care ar fi trebuit să aducă o funcţionare mai eficientă a blocului comunitar extins în 2004 şi 2007 cu 12 noi state membre, a fost respins de irlandezi, potrivit rezultatelor finale, cu 53,4% din voturi „împotrivă“ şi numai 46,6% „pentru“.
Din cele 43 de circumscripţii electorale ale Irlandei, numai şase au aprobat textul negociat timp de doi ani de liderii Europei pentru a înlocui Constituţia Europeană, respinsă şi ea în 2005 de cetăţenii Franţei şi Olandei, în consultări populare.
37 de circumscripţii electorale dintr-un total de 43 organizate pe cuprinsul Irlandei au respins Tratatul de la Lisabona Prezenţă scăzută la vot În mare parte, rezultatul negativ s-a datorat prezenţei scăzute la vot, situată undeva în jurul cifrei de 53% - cei mai mobilizaţi fiind partizanii taberei „NU“, în principal alegători din mediul rural şi zonele urbane industriale care au respins Tratatul, impresionaţi de campania emoţională a adversarilor acestuia - o umbrelă de asociaţii şi grupuri de lobby obscure alături de micul partid naţionalist Sinn Feinn.
„O putem numi insolenţă... Oamenii par să fi uitat cum arăta Irlanda înainte de finanţările europene. Par să creadă că ne-am creat singuri succesul (economic - n.r.) şi greşesc“, a declarat, pentru „The Times“, un înalt oficial al partidului de guvernare Fianna Fail, care alături de restul clasei politice, sindicate şi patronate au susţinut ratificarea Tratatului.
Argumentul prosperităţii economice dobândite în anii ’90 datorită integrării europene - prosperitate care a adus Irlandei porecla de Tigrul Celtic al economiei Europei - nu a fost suficient. Mai convingătoare a fost campania opozanţilor care au speculat pe marginea „pericolelor“ pe care Tratatul le-ar prezenta pentru o mulţime de concepte dragi irlandezilor, de la valorile familiale tradiţionale, neutralitatea militară şi până la taxa unică de impozitare de 12,5% care a atras investiţii importante.
Irlanda a fost singura ţară europeană care a trebuit să supună plebiscitului aprobarea textului, din cauza unei decizii a Curţii Supreme din 1987, care a decis că orice tratat european implică o modificare a Constituţiei, procedură ce trebuie supusă referendumului. Tratatul de la Lisabona prevede crearea postului de preşedinte al UE, o reală politică externă europeană prin înfiinţarea unui serviciu diplomatic european şi o întărire a puterii parlamentelor naţionale şi a legislativului comunitar. Oficial al Fianna Fail, partidul de guvernare de la Dublin: "Oamenii au uitat cum arăta Irlanda înainte de finanţările europene. Par să creadă că ne-am creat singuri succesul, şi greşesc." CE URMEAZĂ? UE are de soluţionat o nouă criză profundă „Nu“-ul pronunţat de mica Irlandă cu cei 4,1 milioane de locuitori ai săi aruncă într-o nouă criză instituţională blocul comunitar, care totalizează 490 de milioane de oameni. Dezamăgiţi şi probabil vexaţi de rezultat, liderii UE vor avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles un summit greu, în care, potrivit surselor BBC, vor decide să continue procesul de ratificare din celelalte state UE şi să caute un format de colaborare separat cu Irlanda.
Deşi extrem de greu de argumentat politic, o repetare a referendumului irlandez nu este exclusă. Precedentul există deja. În 2001, Irlanda a respins Tratatul european de la Nisa, fiind la un pas să blocheze extinderea. Un an mai târziu, plebiscitul a fost reorganizat şi textul aprobat.