Pacienții aflați în moarte cerebrală sunt pe un drum fără întoarcere, dar nu întotdeauna familiile găsesc puterea de a accepta că, deși inima încă bate și pielea e tot caldă, lipsa funcțiilor creierului înseamnă doar un proces mai lung către trecerea în neființă. Cu un nod în gât, coordonatorul de transplant explică aparținătorilor ce înseamnă moartea cerebrală, apoi, ce înseamnă donator de organe. „Nu e ușor să dai vestea, pentru că, în aproape toate cazurile, vezi cum lumea se prăbușește pentru cel care o primește. Dar le explicăm, cald și cu răbdare. Prima întrebare este întotdeauna dacă mai există vreo șansă să-și revină. Răspunsul, de asemenea, este întotdeauna „nu”, pentru că identificarea unui potențial donator de organe se face printr-un lung proces de teste, care nu lasă niciun dubiu asupra stării fizice a acelui pacient”, ne explică dr. Rosana Turcu, coordonator de transplant al Spitalului Clinic de Urgență Floreasca din București. „Apoi, urmează întrebare «Cine va primi organele?». Legea nu ne dă voie să răspundem la această întrebare, dar colegii de la Fundeni, de la transplant hepatic, adesea îmi spun că pacienții-receptori vor să știe măcar prenumele, ca să se roage pentru sufletul donatorului. În alte cazuri, familia donatorului vede la televizor că s-a făcut un transplant în ziua respectivă și îl văd pe pacient, îi află identitatea, apoi leagă o prietenie pe viață. În transplant iau naștere multe povești emoționante, la care nu ai cum să devii imun”, ne-a mai spus dr. Turcu.

11 donatori anul acesta

Dintr-un total de 37 de donatori-cadavru înregistrați în toată țara, 11 au fost la Floreasca. Și nu doar numărul este unul care arată că se merge într-o direcție bună, ci și faptul că unitatea medicală a înregistrat un record în ceea ce privește rata refuzului: 11 donatori i d e n t i f i c a ț i , 11 familii șiau dat acordul, consecutiv. Dr. Rosana Turcu spune că „e un semn foarte clar că devenim tot mai cerebrali în ceea ce privește moartea și, de asemenea, mai buni cu semenii noștri. Zeci de vieți au fost salvate prin aceste gesturi de mare iubire față de alții aflați în suferință”. Nu se poate trece peste meritul echipei medicale, cu atât mai mult cu cât Floreasca este una dintre cele mai încărcate spitale când e vorba de pacienți în stare gravă. Prof. dr. Ioana Grințescu și conf. dr. Liliana Mirea sunt principalii vectori care au avut ambiția să implementeze deontologia donatorului de organe la Floreasca și care au contribuit, prin instructajul personalului și prin promovarea beneficilor transplantului, la acest succes.

Schimbarea de la ANT se vede în cifre

În luna martie a acestui an, ministrul Sănătății a luat decizia de a schimba conducerea Agenției Naționale de Transplat (ANT). Fosta directoare, Anca Baculea, împreună cu iubitul ei, voluntarul Marian Stamate, au fost anchetați de auditori și au fost acuzați că ar fi pus agenția pe butuci. Mai rău, de la începutul anului și până în luna martie, Baculea a adunat pe lista donatorilor doar trei.

În locul ei a venit chirurgul Radu Zamfir, experimentat atât în programul de prelevare de organe cât și în cel de transplant, iar cifra a crescut spectaculos. Mai exact, în trei luni, ANT a înregistrat 34 de donatori.

 

Te-ar putea interesa și: