RECLAMAȚIE GRAVĂ. ÎNALTA Curte cu respectă decizille Curții Constituționalenale

Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a sesizat mai multe ambasade, oficialități și chiar președintele României de o încălcare gravă a unor judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție față de o decizie luată de Curtae Constituțională cu privire la câteva articole din Statutul polițistului, care se referă la cercetarea desciplinară a angajaților MAI.

„Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul", persoana juridica cu personalitate legal dobândita conform sentintei civile nr. 22(PJ)/23.11.2006 , pronuntata în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei   sectorului 5, CIF 19544011,    cu sediul  pentru comunicarea raspunsului dvs. in Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr.17A, sector 4  prin reprezentant legal, presedinte Emil PĂSCUȚ, email "petitii.sprdiamantul@yahoo.com", tel/fax 0213152826,   Subsemnatul Dinca Emil Florin,  domiciliat in jud. Ilfov, comuna NUCI, sat Micsunestii-Mari, membru al sindicatului,

Subsemnatul Gherman Armin Marian, cu domiciliul in Pitesti, judet Arges, strada Mitropolit Antim Ivireanu nr. 2, bl. M1, sc.A), ap.16 , membru al sindicatului,

Avand subscrisa si subsemnatii, domiciliul ales pentru comunicare de raspuns in Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr.17A, sector 4, la sediul Sindicatului Politistilor din Romania "Diamantul",             Va semnalam prin prezenta o stare grava de incalcare a principiului suprematiei Constitutiei  si a principiului separatiei puterilor in stat,  de catre judecatori  de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la instante din tara, care au pornit, in servirea intereselor administratiei publice reprezentata de Ministerul Afacerilor Interne,   crearea unei jurisprudente negative prin care se urmareste  lipsirea de efecte a Deciziei 392/2014 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 667, din 11 septembrie 2014) referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) si ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, texte care au reglementat cercetarea disciplinara a politistilor.

            Va rugam respectuos sa examinati cele expuse mai jos  si sa luati toate masurile legale care va stau in putinta, inclusiv prin intermediul Mecanismului de Cooperare si Verificare ( MCV) al Comisiei Europene sau prin mecanismul de tragere la raspundere disciplinara de catre Inspectia Judiciara, a magistratilor vinovati pe care ii vom indica mai jos,   pentru a sanctiona  derapajul grav al sistemului judiciar, sub patronajul nedemn al  Inaltei Curti de Casatie-Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, de la obligatia de respectare a deciziilor Curtii Constitutionale, in scopul ilicit si imoral al favorizarii reprezentantilor Ministerului Afacerilor Interne, in unele dosare aflate pe rolul instantelor de judecata ce au  ca obiect solutionarea unor  actiuni prin care se solicita de catre reclamanti politisti, anularea unor acte administrative de sanctionare disciplinara, emise in baza textelor de lege declarate neconstitutionale prin decizia CCR 392/2014.             Mai inainte de a expune judecatorii vinovati de refuz de aplicare, in cauzele ce le-au fost date spre solutionare, a Deciziei CCR nr. 392/2014, facem urmatoarele precizari importante:                      Domnul Dinca Emil Florin, agent de politie destituit abuziv din functia de politie de catre IPJ Ilfov, este chiar autorul exceptiei de neconstitutionalitate admise prin Decizia CCR nr. 392/2014 si are o speranta legitima, in baza acestei decizii de neconstitutionalitate, sa obtina admiterea recursului sau in dosarul in care contesta concedierea sa din politie, aflat in recurs pe rolul CAB-SCAF sub nr.347/93/2011 si sa fie reintegrat in politie.             Domnul Armin Marian Gherman este beneficiarul Deciziei Civile nr. 109 din 12.01.2015 in care Curtea de Apel Bucuresti- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a admis definitiv exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004, in aplicarea Deciziei CCR nr.392/2014 si astepta solutionarea unui alt dosar in care a contestat o sanctiune disciplinara aplicata de IGPR.               Textele desfiintate prin Decizia CCR 392/2014, au avut urmatorul continut :      - Art. 59 alin. (2): "Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne.";    - Art. 60 alin. (1):  "Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1).";    - Art. 62 alin. (3):   "Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne."                Potrivit art. 99 din Legea 303/2004 privind statutul privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reprezinta abatere disciplinara a unui magistrat judecator:   "ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;";   " t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă."  

"Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei", a  statuat plenul CSM.

Astfel,   1)          Primii judecatori care au incalcat Decizia Curtii Constitutionale nr. 392/2014 sunt judecatoriiEugenia Marin, Liliana Visan, Elena Cantar, Cristina Olteanu din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.             Judecatorii susmentionati au format completul  ce a solutionat dosarul de recurs nr. 223/2/2014, si prin decizia civila nr. 4218 din 7 noiembrie 2014 au  respins abuziv,  recursul introdus de catre domnul Dinca Emil Florin impotriva unei solutii date de CAB-SCAF de respingere a exceptiei de nelegalitate a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne  nr. 400/2004 ( nepublicat, nesecret, nemilitar, sustras ilegal de la publicarea impusa prin legea 24/2000, in baza unei hotarari de guvern, HG 555/2001,  act administrativ inferior legii) privind cercetarea disciplinara a politistilor.  

            Ordinul administrativ-normativ 400/2004 al Ministrului Afacerilor Interne fusese emis chiar in temeiul textelor de lege ce fusesera declarate neconstitutionale prin Decizia CCR 392/2014. Reiteram aici, textele din Legea360/2002 desfiintate prin Decizia CCR nr. 392/2014: - Art. 59 alin. (2): "Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne.";    - Art. 60 alin. (1):  "Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1).";    - Art. 62 alin. (3):   "Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne."                     In lumina celor de mai sus,  este vadit ca judecatorii Eugenia Marin, Liliana Visan, Elena Cantar, Cristina Olteanu din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal au solutionat cauza cu rea credinta, neavand nici o justificare in refuzul lor de a aplica efectele Deciziei CCR nr. 392/2014, la solutionarea recursului privind nelegalitatea OMAI 400/2004, ordin care devenise lipsit de orice prezumtie de legalitate, in baza efectelor Deciziei CCR nr. 392/2014.             Mai mult, este important sa precizam ca exercitarea functiei cu rea credinta de catre magistratii susmentionati este dovedita si de imprejurarea ca  exceptia de neconstitutionalitate admisa prin Decizia CCR 392/2014 fusese ridicata de recurentul Dinca Emil Florin chiar in procesul pendinte(dosarul numerotat la ICCJ cu nr. 223/2/2014 fiind dosarul nr. 4.371/2/2012* al Curtii de Apel Bucureşti, unde s-a ridicat exceptia).             Fata de aceasta imprejurare esentiala,  era perfect rational si legal ca domnul Dinca Emil Florin, ca autor al exceptiei de neconstitutionalitate admise,  sa fie si primul beneficiar al Deciziei CCR 392/2014, ceea ce nu s-a intamplat, intrucat la nivelul ICCJ - Sectia CAF se poate sesiza o atitudine de opozitie fata de Curtea Constitutionala. 2)         Judecatorul IOLANDA-MIHAELA PASCARU din cadrul Tribunalului Vaslui-Sectia Civila care, la judecata dosarului 2108/89/2014 intre reclamant CAPRARU EDUARD EUGEN (politist sanctionat disciplinar) si parata  Inspectoratul Teritorial al Politiei de Frontiera Iasi,  a pronuntat cu abuz, sentinta civila 852/C.A./2014 din 20 octombrie 2014,  incalcand decizia CCR 392/2014 si  Decizia ICCJ in complet de  RIL nr. 12/2011.             Concret, cauza 2108/89/2014 solutionata de judecatorul IOLANDA-MIHAELA PASCARU a avut ca obiect cererea reclamantului politist  de anulare a unui act administrativ de sanctionare disciplinara ce fusese emis in baza textelor reglementand cercetarea disciplinara din Legea 360/2002 privind statutul politistului care au fost constatate ca fiind neconstitutionale, prin Decizia CCR nr. 392/2014 si in baza OMAI 400/2004 privind cercetarea disciplinara a politistilor, nepublicat, emis in temeiul textelor neconstitutionale din Legea 360/2002.             La solutionarea  cauzei, Judecatorul IOLANDA-MIHAELA PASCARU, in mod neconstitutional si nelegal a refuzat sa aplice  Decizia CCR nr. 392/2014 si Decizia ICCJ nr. 12/2011 data in complet de RIL, respingand abuziv cererea reclamantului de anulare a actului de sanctionare disciplinara.             Trebuie observat ca litigiul dedus judecatii in cauza 2108/89/2014 reprezenta  o " facta pendentia" la momentul publicarii deciziei CCR 392/2014, iar decizia CCR  trebuia sa profite si reclamantului CAPRARU EDUARD EUGEN, in procesul sau pendinte, ceea ce judecatorul IOLANDA-MIHAELA PASCARU a refuzat abuziv, sa  faca.   3)          Judecatorii Dan Mircea Tabaltoc, Monica Cocor, Maria Cristina Popa din cadrul Curtii de Apel Iasi- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal care au format completul de judecata ce a solutionat dosarul de recurs 2108/89/2014,  prin decizia 136/2015 din 02.02.2015, respingand  ( recursul introdus de recurent CAPRARU EDUARD EUGEN impotriva sentintei civile 852/C.A./2014 pronuntata de judecatorul Iolanda-Mihaela Pascaru din cadrul Tribunalului Vaslui.  In mod similar, judecatorii susmentionati au refuzat cu rea credinta sa aplice decizia CCR nr. 392/2014 si decizia ICCJ in complet de RIL nr. 12/2011, in favoarea recurentului CAPRARU EDUARD EUGEN;   4)         Judecatorii Monica Diaconescu, Radu Rares Dusa, Liviu Ungur din cadrul Curtii de Apel Cluj-Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, care in dosarul 4854/117/2013, au dat decizia civila nr. 825 din 22 ianuarie 2015 prin care au admis recursul formulat de catre Inspectoratul General al Politiei Romane, in contradictoriu cu reclamantul intimat RUS SORIN IOVU. In mod similar, judecatorii susmentionati au refuzat cu rea credinta sa aplice decizia CCR nr. 392/2014 si decizia ICCJ in complet de RIL nr. 12/2011, in favoarea reclamantului intimat, lipsindu-le in mod nepermis de efecte.   Onorati destinatari,               Toate procesele susmentionate au privit litigii disciplinare intre politisti sanctionati si unitati ale Ministerului Afacerilor Interne.          Toate procedurile administrative disciplinare rezultand in sanctiuni disciplinare aplicate reclamantilor, s-au efectuat in baza textelor de lege declarate neconstitutionale prin Decizia 392/2014.              Toate procesele erau in curs de solutionare, la fond sau in recurs, la data publicarii Deciziei CCR nr.392/2014.             In mod irational, toti judecatorii susmentionati,  incepand chiar de la nivelul ICCJ- Sectia CAF, au refuzat sa puna in executare decizia CCR 392/2014, respingand actiunile reclamantilor politisti desi este de necombatut,  ca toate cercetarile disciplinare si sanctiunile aplicate au fost nelegale, fiind efectuate/emise in baza textelor din Legea 360/2002 declarate neconstitutionale.             Aceasta practica in curs de consolidare a judecatorilor de contencios administrativ si fiscal, de opozitie la decizia Curtii Constitutionale nr. 392/2014,  este extrem de grava si arata fragilitatea sistemului judiciar,  influentabil si aservit intereselor administratiei publice, prin Ministerul Afacerilor Interne.             Este grav cand o decizie a Curtii Constitutionale  reuseste sa desfiinteze o lege data de Parlament,  dar nu si acte administrative individuale disciplinare ce s-au  emis de catre functionari ai Ministerului Afacerilor Interne, in aplicarea legii dovedita deja ca neconstitutionala.             In opozitie cu aceasta practica judecatoreasca negativa mai sus precizata,  care arata ca Romania are inca, partial, substanta de  "stat politienesc"  in care nu este preeminent "dreptul" si in care judecatori ignora deciziile Curtii Constitutionale pentru a servi interesele reprezentantilor Ministerului Afacerilor Interne,  va invederam urmatoarele:               Curtea Constitutionala a statuat  in Decizia 54/2014 ca,  citam : "deciziile Curţii Constituţionale se aplică de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, inclusiv cauzelor soluţionate, dar în care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate, precum şi celor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti".               Prin Decizia nr.12/2011 data pentru solutionarea unui recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit cu efect obligatoriu pentru toate instantele judecatoresti, inclusiv pentru ICCJ- Sectia CAF, că, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale nr.(..), citam:  "dispoziţiile art.(...) din Legea nr.(...) şi-au încetat efectele şi nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziilor instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial.”               ICCJ-Sectia Civila, in Decizia nr. 1511/2012, a retinut urmatoarele:   „dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare şi declararea neconstituţionalităţii îşi găseşte raţiunea în prezumţia de neconstituţionalitate, această raţiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituţional, iar prezumţia de constituţionalitate a fost răsturnată” şi, prin urmare, „instanţele erau obligate să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale şi să nu dea eficienţă actelor normative declarate neconstituţionale” (...) "Continuând să aplice o normă de drept inexistentă din punct de vedere juridic (ale cărei efecte au încetat), judecătorul nu mai este cantonat în exerciţiul funcţiei sale jurisdicţionale, ci şi-o depăşeşte, arogându-şi puteri pe care nici dreptul intern şi nici normele convenţionale europene nu i le legitimează."                         In Decizia 7651/2011, ICCJ- Sectia Civila a retinut:               " În condiţiile stabilite de art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, Decizia care a declarat neconstituţională o dispoziţie legală este definitivă şi obligatorie, efectele sale se răsfrâng şi în alte cauze, nu numai în cauza în care a fost invocată excepţia. Decizia este general obligatorie, opozabilă erga omnes, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti şi are putere numai pentru viitor, ceea ce înseamnă că, după publicare, ea are efect asupra cauzelor aflate în curs de soluţionare sau care se vor soluţiona în viitor.             Asupra caracterului şi obligativităţii unor astfel de decizii s-a pronunţat Curtea Constituţională (Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999, publicată în M. Of. nr. 151/12.04.2000), stabilind că obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale pentru instanţele judecătoreşti, ca, de altfel, şi pentru celelalte persoane fizice şi juridice, decurge din principiul înscris în art. 51 din Constituţie, în redactarea de la data respectivă, potrivit căruia respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Curtea a arătat că prevederea normativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de niciun subiect de drept, cu atât mai puţin de instituţiile publice, încetându-i-se de drept efectele pentru viitor, şi anume de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în M. Of. Mai mult, în situaţia în care Parlamentul sau Guvernul nu ar interveni pentru modificarea legii sau ar depăşi termenul de 45 zile, Decizia Curţii Constituţionale nu şi-ar înceta efectele, ci, dimpotrivă, aceste efecte se produc în continuare.             Caracterul obligatoriu opozabil tuturor al deciziilor Curţii Constituţionale, prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, implică existenţa răspunderii juridice în cazul nerespectării acestor decizii, răspundere similară cu aceea a nerespectării unei legi adoptate de către Parlament sau a unei ordonanţe emise de Guvern, care decurge din caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cu care România este stat de drept. În lipsa unei astfel de răspunderi, s-ar ajunge la înlăturarea, de către una dintre puterile statului, a acestui principiu fundamental, ceea ce este inadmisibil.             De asemenea, nerespectarea unei decizii a Curţii Constituţionale poate consta, în lumina art. 11 şi 20 din Constituţie, în răspunderea juridică, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin pronunţarea unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva statului.             Concluzia care se impune este aceea că dispoziţia din lege declarată neconstituţională nu se mai poate aplica, instanţa învestită cu soluţionarea unei acţiuni căreia i se aplica norma declarată neconstituţională continuând soluţionarea cauzei şi având obligaţia să nu aplice în acea cauză dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate a fost constatată prin Decizia Curţii Constituţionale. În măsura în care este necesar, instanţa judecătorească va aplica direct dispoziţiile Constituţiei de care depinde soluţionarea procesului, în absenţa unei reglementări legale care să fi înlocuit sau completat dispoziţiile prevăzute prin Decizia pronunţată de Curtea Constituţională, promovând, astfel, actualitatea principiilor statului de drept, asigurarea supremaţiei Constituţiei, precum şi importanţa controlului constituţionalităţii legilor de către Curtea Constituţională, ca factori pentru întărirea statului de drept."   Prin comparatie cu conduita abuziva a judecatorilor Eugenia Marin, Liliana Visan, Elena Cantar, Cristina Olteanu din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Iolanda- Mihaela PASCARU din cadrul Tribunalului Vaslui-Sectia Civila,  Monica Diaconescu, Radu Rares Dusa, Liviu Ungur din cadrul Curtii de Apel Cluj-Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal,  Dan Mircea Tabaltoc, Monica Cocor, Maria Cristina Popa din cadrul Curtii de Apel Iasi- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Alte instante au aplicat corect decizia CCR 392/2014, posibil pentru ca reprezentantii MAI au fost luati prin surprindere si nu apucasera sa activeze retelele subterane de influentare a judecatorilor,  dupa cum exemplificam mai jos:   Astfel:      1)        In aplicarea efectelor Deciziei CCR nr. 392/2014, Sectia de Contencios Administrativ din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, ca instanta de recurs in dosarul 9967/2/2011* ce s-a judecat intre reclamant-recurent Armin Marian Gherman ( politist sanctionat disciplinar) si intimata Ministerul Afacerilor Interne, avand ca obiect anularea unei sanctiuni disciplinare aplicate reclamantului- recurent,  a pronuntat Decizia 109 din 12.01.2015 prin care a casat  sentinta recurata,  a rejudecat cauza, a admis definitiv exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004 si a dispus,  pe fond, anularea sanctiunii disciplinare.   2)         In aplicarea  efectelor Deciziei CCR 392/2014, Sectia de Contencios din cadrul Curtii de Apel Brasov, in dosarul de recurs nr. 2284/119/2013, a admis prin Decizia 2528/R/4 noiembrie 2014 ( atasata), recursul reclamantului, a casat sentinta recurata si,  la rejudecare, a admis actiunea reclamantului ( ofiter de politie sanctionat disciplinar), anuland sanctiunea disciplinara ce i-a fost aplicata.              In  decizia de recurs susmentionata ( atasata), CA Brasov- SCAF a formulat consideratii importante cu referire la Decizia CCR nr. 392/2014 si la OMAI 400/2004, pe care va rugam sa le examinati si sa le aveti in vedere,  "mutatis mutandis", dupa cum urmeaza:   "           Astfel, Curtea retine ca in speta decizia de neconstitutionalitate este deplin aplicabila, dat fiind faptul ca litigiul este pendinte, indiferent de data emiterii deciziei contestate.             Curtea mai retine ca Decizia de sanctionare disciplinara contestata in cauza se intemeiaza in parte si pe dispozitiile declarate neconstitutionale si, in parte, tocmai pe ordinul Ministrului  ( nota noastra : OMAI 400/2004 ! ) emis pe baza dispozitiilor legale declarate neconstitutionale.             (...) In lumina acestor considerente si in aplicarea deciziei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca decizia contestata si mentinuta de instanta de fond a ramas fara suportul juridic procedural atat sub aspectul procedurii cercetarii prealabile dar si al competentei organului emitent, intreaga argumentatie a partilor cat si analiza instantei de fond, facandu-se prin raportare la dispozitii legale si infralegale devenite inaplicabile".   3)  Tot in aplicarea imediata a  efectelor Deciziei CCR 392/2014, Sectia de Contencios Administrativ din din cadrul Curtii de Apel Brasov, in dosarul de recurs nr. 2734/119/2013, a admis prin Decizia 2215/R/01 octombrie 2014 ( atasata), recursul reclamantului, a casat sentinta recurata si,  la rejudecare, a admis actiunea reclamantului ( ofiter de politie sanctionat disciplinar), anuland sanctiunea disciplinara ce i-a fost aplicata.   In Decizia 2215/R/01 octombrie 2014 ( atasata), Curtea de Apel Brasov, Sectia CAF, instanta de recurs a retinut, citam:   "Intrucat nu este reglementata procedura disciplinara prealabila prin lege organica, se constata ca, de fapt, lipseste temeiul juridic in baza caruia poate fi desfasurata cercetarea disciplinara si dispusa sanctionarea acestui functionar public civil, cu statut special. Argumentele ambelor parti privind competenta unei anumite persoane pentru a dispune sanctionarea reclamantului se intemeiaza si analizeaza tot dispozitiile OMAI 400/2004, ordin care nu mai poate produce efecte juridice in speta,  fata de dispozitiile deciziei 392/2014 pronuntata de Curtea Constitutionala".     Fata de cele de mai sus,   Va rugam sa luati masurile posibile si legale, inclusiv prin mentionarea in MCV a acestei prectici judecatoresti neconstitutionale si prin tragerea la raspundere disciplinara a judecatorilor vinovati,  pentru a asigura ca sistemul judecatoresc se supune deciziei Curtii Constitutionale nr.392/2014 si este independent fata de Ministerul Afacerilor Interne.   Deasemenea va exprimam rugamintea noastra respectuoasa  sa monitorizati cu atentie, cazul domnului Dinca Emil Florin, agent de politie destituit disciplinar in mod abuziv, care,  pe data de 3 aprilie,  are la Curtea de Apel Bucuresti- Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, ultimul termen in dosarul de recurs 347/93/2011 avand ca obiect solutionarea litigiului privind destituirea sa ilegala din politie.   Data  fiind practica negativa in crestere a instantelor de contencios administrativ   de refuz de punere in aplicare a deciziei CCR 392/2014, avem o banuiala mai mult decat rezonabila ca,  inclusiv in dosarul domnului Dinca Emil Florin, autor al exceptiei admise prin Decizia 392/2014, este posibil ca instanta de recurs sa refuze sa aplice decizia CRR, in beneficiul membrului nostru de sindicat.   Pentru toate persoanele interesate, daca ni se solicita,  vom pune la dispozitie pe mail, in cel mai scurt timp,  toate hotararile judecatoresti la care am facut referire in scrisoarea noastra.”, se arată în reclamația făcută de Sindicatul Polițiștilor Diamantul.