Rechizitoriu dur al unui medic psihiatru în cazul crimelor monstruoase de la Caracal. Cum este “protejat” de lege Gheorghe Dincă

Rechizitoriu dur al unui medic psihiatru în cazul crimelor monstruoase de la Caracal. Cum este “protejat” de lege Gheorghe Dincă

Medicul Diana Cîrjaliu, doctor în Psihiatrie, realizează, în contextul crimelor de la Caracal comise de Gheorghe Dincă, o amplă analiză a ceea ce înseamnă a fi psihopat, modul în care se comportă rudele și societatea cu asemenea persoane, care de cele mai multe ori au discernământ. Reputatul psihiatru face referire și la incidența bolilor mintale din România, la legi și la colaborarea defectuoasă a psihiatrilor cu organele de anchetă, atenționând că nu numai oamenii se psihopatizează ci și societătile în ansamblu, în perioade de criză

Analiza “Eroarea criminală a psihiatrilor”, a medicului psihiatru Diana Cîrjaliu, este postată pe pagina sa personală de Facebook. Pornește de la emisiunea Sinteza Zilei din 6 august în care ar fi fost identificate 10 erori criminale în cazul Caracal. Eroarea nr.3 ar fi “ Nesupravegherea unui bolnav psihic de teapa lui Dincă, în condițiile în care fusese internat în mod repetat la psihiatrie”. Ea îl contrazice, cu politețe, pe realizatorului emisiunii

 

“Nu știu dacă domnul Gâdea a cerut opinia vreunui psihiatru sau eroarea este a domniei sale în întregime. Grupurile de discuții ale psihiatrilor sunt revoltate dar, ca de obicei, Asociația Psihiatrică din România și organizațiile de profil nu au avut nicio reacție. Domnului Gâdea, care își imaginează că cei care trec printr-o secție de psihiatrie, o dată sau de mai multe ori, trebuie să fie supravegheați ulterior, îi spun că psihiatrocratia încă nu s-a inventat. Mai mult, după căderea comunismului, când s-a pus în mod nedrept semnul egalității între abuzurile regimului și practicile psihiatrice, România a adoptat tot felul de legi care leagă de mâini psihiatrii și îngreunează sau fac de-a dreptul imposibilă internarea.

Ne puteți urmări și pe Google News

Despre cazul Dincă nu se vor putea pronunța decât psihiatrii de la INML, după ce îl expertizează. Pînă una altă, este evident un psihopat antisocial, probabil cu discernământ. Mai psihopat că alții? Poate da, poate nu”, opinează Diana Cîrjaliu.

 

Ea reamintește cazul din vara lui 2014, când șeful statului, la acea vreme, a fost scuipat de un alt psihopat (de care ea s-a ocupat personal), autorul fiind ridicat de Sinteza Zilei pe un "piedestal uriaș" încercând să facă din el un "simbol". “I-au plătit o avocata genială (o admir cu adevărat) și s-au jucat cu psihicul lui ca șoarecele și pisica până când aproape l-au convins că e valoros. Într-o săptămâna, eroul lor s-a transformat, dintr-o persoană amorfă, labilă și complexată, împinsă mereu de la spate de familie, într-un arogant caraghios și acuzator care inventa în fiecare zi o nouă justificare prosocială a penibilului gest. În platou, dl. Gâdea a avut nefasta inspirație de a-i induce ideea suicidului (doar l-a întrebat, cu lacrimi în ochi, dacă s-a gândit să-și ia viață). A două zi, când poliția s-a prezentat spre a-l duce cu mandat la expertiză medico-legală (conform Art.184 cod proc.pen., după ce o refuzase) scuipăciosul a pus mâna pe cuțit și a amenințat că se sinucide. S-a rănit numai polițistul care i-a luat cuțitul din mâna. Antena 3 sugera atunci un scenariu în care scopul real al expertizei ar fi fost de a-l declara fără discernământ și a-l interna nevoluntar în baza art. 110 cod penal. Circul mediatic a încetat în momentul în care comisia medico-legală a constatat că suspectul are tulburare mixtă de personalitate (este psihopat) și are discernământ. Nu a fost nevoie nici măcar de internare nevoluntară pentru efectuarea expertizei, pentru că persoana a început să priceapă că a fost manipulat, că i s-au indus niște temeri false și a devenit cooperantă. Pe cât de epică a fost desfășurarea de forțe și de lozinci, pe atât de anost finalul. A primit trei ani cu suspendare.

Deci pentru acel psihopat, dl. Gâdea considera că internarea ar fi fost un abuz al psihiatrilor, dar pentru că Dincă nu a fost supravegheat după externare, este o vină a psihiatrilor”, concluzionează specialistul Diana Cîrjaliu.  

Ea susține că psihiatrii, după ce că sunt puțini, se pare că sunt vinovații de serviciu pentru tot ce se întâmplă rău în țară. Prezintă și statistici, arătând, printre altele că, România se află pe locul doi în Europa din punct de vedere al incidenţei bolilor mintale, cu 1403,75 cazuri la 100.000 locuitori, după Estonia. Anual, sunt raportate circa 300.000 de noi cazuri, ceea ce ne plasează tot pe locul doi în Europa. Psihopatia nu este o boală și prin urmare nu se tratează. Nu numai oamenii se psihopatizează ci și societătile în ansamblu, în perioade de criza. La fel, in perioade de criza, psihopații se pot decompensa psihotic, timp de câteva ore, sau 1-2 zile, și atunci internarea și tratamentul neuroleptic se impune pentru câteva zile.

Pacientul psihiatric trebuie să consimtă la internare, la fel ca la orice altă specialitate. Dacă refuză internarea și psihiatrul nu are informații privind periculozitatea lui, este obligat, conform legii, să nu-l interneze. Aproape o treime dintre bolnavii psihic nu sunt vizitați de nimeni pe perioada spitalizarii, așa încât informațiile sunt de multe ori imposibil de obținut de către medic. Nu stim nimic despre istoricul psihiatric al personajului Dinca, decât că fost internat de opt ori la psihiatrie, în urmă cu 10 ani, pentru tulburări de comportament secundare abuzului de alcool pe fondul unei personalități dizarmonice”, arată medicul psihiatru Diana Cârjaliu.

 

Doamna doctor face și un portret al psihopaților, în baza experienței de peste 25 de ani în profesie, timp în care a asistat mii de pacienți cu boli psihice. “Psihopații sunt în afară spitalelor de psihiatrie, în familiile lor, pe stradă și la locul de muncă. Își construiesc o mască de sociabilitate și moralitate și sunt șarmanti când vor să obțină un beneficiu. Impun autoritate și de multe ori ajung în funcții de răspundere. Știu să-și ascundă faptele reprobabile sau să le justifice convingător. Tuturor le e frică de psihopați și mulți tineri au ajuns să se catalogheze astfel, făcându-și din asta un titlu de glorie. Dacă în societate adoptă o masca de afabilitate, acasă își terorizează familia zi de zi. Divorțul nu este o soluție, pentru că de psihopat nu poți scapa. Te sicanează, te urmărește, te amenință, te hărțuiește, telefonează, îți inscenează, te șantajează sau cine mai știe ce. Singură soluție e fugă departe. Frică este motivul pentru care familia nu îl vorbește de rău și pentru care nu i-a mai trecut pragul casei de cine știe câți ani.

 

“Probabil nu vom află niciodată, pentru că datele medicale sunt confidențiale chiar și după moartea pacientului, cine și pentru ce a solicitat Dincă cele 8 internări. Poate nu familia, ci poliția sau un terț prejudiciat. Dacă ar fi fost așa, a depus acela și plângere la poliție? S-a întocmit vreun dosar de cercetare penală? A fost dosarul finalizat, ori zace în vreun sertar? Pentru că știm că nu are cazier. Psihiatrii de la Mina Minovici și procurorul de caz vor avea toate aceste informații. La externare, psihiatrul recomandă un tratament, atunci când e cazul, dar nimic nu îl poate obligă pe pacient să-l ia. Într-un singur caz poate fi supravegheat pacientul, acela al inculpatului care a săvârșit o faptă penală sub influență bolii psihice, deci fără discernământ și față de care instanța a hotărât încadrarea în măsură de siguranță prevăzută de art. 109 C. pen. Această înseamnă că bolnavul psihic este obligat la tratament ambulator”, explică medicul psihiatru Diana Cîrjaliu, prezentând pe larg și partea din noul cod de procedura penală care stabilește condiţiile de aplicare şi conţinutul măsurii prevăzute de obligarea la tratament.

 

Pe cale de consecință, dacă Dincă ar fi fost reclamat pentru o fapta penală, s-ar fi întocmit dosar penal, procurorul l-ar fi suspectat de a fi avut discernământul alterat, ar fi fost expertizat și încadrat în art. 109 C pen, ar fi fost și supravegheat ulterior.Toți acești „dacă” presupun implicarea responsabilă a unor cetățeni și a mai multor instituții, precizează Diana Cîrjaliu

 

Ori medicul psihiatru face referire tocmai la colaborarea defectuoasă cu poliția. “În realitate, lucrurile se întâmplă astfel: persoană lezată merge la poliție și se plânge iar polițistul îl sfătuiește să nu-și piardă timpul cu plângerea, pentru că dacă agresorul e bolnav psihic, nu pățește nimic. Complet fals, doar că polițistul ori nu are chef de un nou dosar, ori habar nu are pe ce lume trăiește. Uneori, ca urmare a unei fapte cu caracter penal, polițistul îl duce pe făptaș la psihiatrie. Și atât. Adică l-a predat și se cheamă că și-a făcut datoria. Ba nu, îi bagă psihiatrului sub nas un proces-verbal de predare-primire. Întrebat dacă i-a întocmit și dosar de cercetare, polițistul răspunde țâfnos că nu are dreptul decât după plângerea prealabilă a părții vătămate. Partea vătămată e cel puțin înfricoșată dacă nu rănită fizic și nu depune plângere. Psihiatrul declanșează procedura internării nevoluntare în baza legii 487, dar asta tot înseamnă că pacientul va fi externat în maxim o lună și o va lua de la capăt. De ce o luna? Pentru că durata medie de spitalizare într-o secție de acuți trebuie să fie de14 zile.

"Nu de puține ori, șefii poliției din diferite localități ne-au cerut lista completă cu persoanele domiciliate pe rază acelor localități, cu nume, prenume, CNP, adresa, diagnostic și întrebarea retorică „dacă ar putea fi agresive”, pentru a-i avea în atenție, dezvăluie psihiatrul Diana Cîrjaliu, explicând ce spune  legea 487/2002 republicată în 2012:„Art. 33(1) Fiecare membru din echipa terapeutică este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor, cu excepția situațiilor prevăzute de prezența lege. (2) Situațiile în care pot fi dezvăluite informații referitoare la o persoană cu tulburare psihică sunt următoarele: a) există o dispoziție legală în acest sens; b) stabilirea vinovăției în cazul unei infracțiuni prevăzute de lege; c) acordul persoanei în cauza”

"Deci informațiile pot fi furnizate numai Poliției, Parchetului și Judecătoriei, pentru stabilirea vinovăției în cazul unei infracțiuni concrete. Boală psihică vulnerabilizează mai mult decât orice altă patologie. Din această cauza este nevoie în primul rând de sprijinul, vigilența și intervenția activă a familiei, a psihiatriei comunitare, care lipsește cu desăvârșire, a serviciului social al primăriei, a DGASPC și nu în ultimul rând a comunității", își încheie, medicul psihiatru Diana Cîrjaliu, postarea.