Uniunea Europeană lucrează la un plan de creştere care are în vedere investiţii de 200 de miliarde de euro în infrastructură, energie verde şi înaltă tehnologie, informează cotidianul spaniol El Pais, care citează surse neoficiale europene, preluat de Agerpres.
Bruxellesul pregăteşte un fel de Plan Marshall, o îngrijorătoare referire istorică şi care în ultimele luni apare chiar şi în documentele oficiale ale Uniunii şi care oferă o idee cu privire la starea de sănătate a economiei continentului, notează El Pais în ediţia de ieri. Bruxellesul intenţionează să implice sectorul privat în punerea în aplicare a planului său pentru a obţine creştere fără a spori însă datoria partenerilor europeni.
Rebeliunea împotriva austerităţii germane are deja un nume, Pactul pentru Creştere, sau chiar Agenda pentru Creştere, aşa cum a numit-o la sfârşitul săptămânii trecute însăşi cancelarul german Angela Merkel, care a adoptat acum una dintre ideile candidatului socialist la scrutinul prezidenţial din Franţa, François Hollande: folosirea Băncii Europene de Investiţii (BEI) drept platformă pentru a spori investiţiile, a crea locuri de muncă şi a produce creştere economică.
Opțiuni pentru a combate austeritatea
La următorul summit european, care va avea loc la începutul lunii mai, după alegerile din Franţa, Comisia Europeană va prezenta o serie de opţiuni care includ capitalizarea BEI, recurgerea la artificii financiare pentru a demara proiecte sau chiar crearea unei agenţii europene pentru infrastructură.
Uniunea Europeană are în calcul două opţiuni. Cea mai rapidă este să ceară bani de la ţările membre pentru a injecta 10 miliarde în BEI. Această instituţie, creată în urmă cu peste jumătate de secol pentru a finanţa proiecte europene, riscă să-şi piardă nota maximă din partea agenţiilor de rating. În plus, BEI şi-a redus împrumuturile, iar atunci când le acordă, o face punând condiţii dure pentru a nu pierde ratingul AAA. Cu alte cuvinte, BEI nu oferă niciun ajutor tocmai atunci când ţările au cea mai mare nevoie de ajutorul său. O injecţie de capital îi va oferi BEI plasa de siguranţă necesară şi suficient timp pentru a-şi creşte capacitatea de împrumut până la 60 de miliarde de euro în acest an, iar aceasta ar permite realizarea de investiţii europene în valoare de 180 de miliarde de euro.
Însă nu aceasta este opţiunea cea mai viabilă pentru actuala asfixie bugetară. De aceea, Comisia intenţionează să folosească cele aproape 12 miliarde de euro, bani nefolosiţi din fondul de salvare financiară ca platformă în vederea atragerii a 200 de miliarde de euro ca investiţii împreună cu sectorul privat. "Dacă pieţele nu ne permit, va trebui să facem recurs la imaginaţie pentru a reveni la politicile de creştere. Investiţiile instituţionale doresc să li se prezinte opţiuni atractive, iar cu 'ştampila' Uniunii toţi aceşti bani vor fi canalizaţi către proiecte europene", a explicat pentru El Pais o sursă comunitară.
Cum vor fi folosiți banii? Cât despre felul în care urmează să fie folosite cele aproape 12 miliarde de euro, există mai multe variante, mai mult sau mai puţin ambiţioase, în funcţie de rezultatul alegerilor prezidenţiale din Franţa şi de confirmarea - sau nu - a convertirii lui Merkel la noile viziuni de politică europeană.
Pe scurt, este vorba de inginerii financiare: folosirea acestor bani drept capital hibrid al BEI, drept garanţie pentru activarea unor proiecte de infrastructură public-private, prin intermediul instrumentelor financiare sofisticate şi cu project bonds (obligaţiuni de proiect care au girul UE şi care ar urma să fie cumpărate de fonduri de pensii şi alţi investitori).
Bruxellesul a pus deja în circulaţie aceste variante de lucru, ba chiar i le-a trimis echipei lui Hollande, care s-a pronunţat deschis în campania electorală în favoarea utilizării BEI în strategia de creştere. Merkel a adoptat sâmbătă această idee: acum chiar cancelarul german a început să vorbească o limbă similară cu cea vorbită de Hollande cu privire la BEI şi inclusiv cu privire la folosirea mai intensă şi mai flexibilă a fondurilor europene. Având sprijinul deocamdată verbal al liderilor europeni, Uniunii Europene nu-i mai rămâne decât să aştepte într-o atmosferă de calm tensionat rezultatul alegerilor din Franţa.