Un editorial de Ben Shapiro publicat pe site-ul Creators.

În 1966, au fost 654 de omoruri în New York City. Anul următor, numărul lor a crescut cu aproape 100. Apoi cu 200.

La jumătatea anilor 1970, aproape 1700 de persoane erau ucise anual în New York.

Apoi, în 1994, numărul omorurilor a început să scadă. De la circa 2000 de oameni uciși în 1993 la 289 în 2018 – un nivel nemaiîntâlnit de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Inutil să o spunem, raportat la numărul de locuitori, rata omorurilor nu mai fusese niciodată atât de mică.

Ce s-a întâmplat la începutul anilor 1990? Locuitorii din New York erau pur și simplu sătui să trăiasă într-un paradis al crimei. L-au ales pe Rudy Giuliani primar, iar Giuliani a promis să aplice așa-zisa teorie a ferestrelor sparte pentru a eradica crimele legate de calitatea vieții, afirmând:

„Sunt taxele de stradă plătite bețivilor și cerșetorilor. Sunt ștergătorii de parbrize care îi jecmănesc pe automobiliștii care stau la stop. Sunt furtunile de gunoaie, tornadele de mizerii lăsate de traficanții de droguri și de cerșetori, și bazarele de droguri în aer liber pe străzile necurățate.”

În aprilie 1994, Departamentul de Poliție din New York a implementat sub Giuliani Compstat, un program menit să desfășoare forțele de poliție în zonele cu cea mai mare criminalitate, prevenind infracționalitatea în loc să reacționeze la ea.

Chris Smith se entuziasma în New York Magazine:

„Nici o altă invenție din New York nu a salvat mai multe vieți în ultimele 24 de ore.”

NYPD a început să folosească și strategia „Oprește, interoghează, percheziționează”, care avea scopul de a le permite ofițerilor de poliție să-i depisteze pe suspecții care poartă arme.

New York s-a transformat din iad în rai.

Însă acum, succesorul lui Giuliani, Michael Bloomberg, instalat în 2002, plătește prețul pentru succesul anti-criminalitate obținut imitându-l pe predecesorul său.

Bloomberg a afirmat că programele poliției nu au culoare rasială; în 2015, a declarat pentru The Aspen Institute că presupusa „urmărire” disproporționată a minorităților nu era în realitate disproporționată, ci bazată exclusiv pe comportamentul criminal.

Recurgând la statistica nudă, Bloomberg a subliniat:

„Nouăzeci și cinci la sută dintre omorurile, asasinii și victimele omorurilor se potrivesc unui model operațional: sunt bărbați minoritari cu vârste între 15 și 25 de ani.”

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: