Prima întrebare: Ce l-a determinat pe Răzvan Ciobanu să plece din Bucureşti?

Cu o zi înainte, Răzvan Ciobanu a vizitat-o pe Vica Blochina ca să o roage să-şi retragă plângerea de la poliţie. Fusese reclamat de aceasta că nu-i mai înapoiase nişte genţi de firmă pe care i le împrumutase pentru o prezentare de modă. Blochina urma să plece la mare dusă de câţiva prieteni, deci nu-l putea lua cu ea pe Răzvan. Acesta i-a spus că nici nu avea de gând să meargă. Voia să rămână în Bucureşti, deşi părinţilor lui le spusese că trebuia să plece la Râmnicu Vâlcea. A doua zi, însă, pleacă totuşi la Mamaia, la volanul maşinii unui individ numit Iulică Cercel. Ce-l face pe Răzvan Ciobanu să plece totuşi din Bucureşti, făcând-o pe şoferul lui Cercel şi fără un ban în buzunar? Răspunsurile pot fi două. Unul simplu: Voia să fie în rând cu „lumea bună” şi să nu lipsească de la Mamaia de 1 Mai. Al doilea: avea ceva de câştigat. Bani în principal. De unde ştim că nu avea un sfanţ? Pentru că îşi amanetase telefonul cu două zile înainte, iar după ce a murit, în buzunarele lui s-au găsit… 50 de bani. În plus, în cele două nopţi cât a stat la mare, nu a avut cazare nicăieri. A hălăduit de la un club la altul şi, probabil, a mai dormit prin maşină.

Întrebarea a doua: De ce se plimba Răzvan Ciobanu de la un club la altul?

Imaginile de pe camerele de supraveghere din zonă ni-l arată pe creatorul de modă bântuind la diferite ore din zi şi din noapte, pe la cluburile din nordul staţiunii Mamaia. Aparent fără nici un fel de ţintă. Cert era drogat. Un ospătar de la una dintre terasele de fiţe de acolo, declară că a şi stat de vorbă cu el. De vorbă, e mult spus. Ciobanu l-a oprit şi l-a întrebat: „Ce-ai cu mine? De ce mă urmăreşti? De ce vrei să mă baţi?” Ospătarul l-a lăsat în plata domnului, iar Ciobanu a intrat în bucătăria restaurantului de unde a fost scos de femeile care s-au trezit cu el bănănăind printre oale şi crătiţi. Specialiştii în lupta antidrog spun însă altceva, despre permanenta plimbare a designerului. Acesta era „săgeată”. Ce înseamnă asta? Profitând de faptul că nu mai sunt arestaţi consumatorii de droguri, traficanţii îi folosesc la distribuţie. Dealerii le dau câte o cantitate mică să o transporte şi să o vândă, după care se întorc la „bază”, predau banii şi iar iau o cantitate mică de marfă pe care se duc iar să o vândă. Şi tot aşa. Traficanţii nu riscă nimic. Nici să fie arestaţi şi nici să piardă o cantitate mare de drog, în cazul unui flagrant. O astfel de săgeată era şi Răzvan Ciobanu. Aici s-ar putea afla răspunsul la prima întrebare.

Ciobanu a plecat la mare să facă un ban distribuind droguri. De unde aceste droguri? Ori de la Iulică Cercel, cel care l-a convins să meargă la Mamaia. Ori de la cel audiat luni la Constanţa, un anume Dragoş Crăiţă, tot creator de modă, din anturajul victimei. La data la care Ciobanu a murit, Crăiţă era în Bucureşti. Deci, s-ar putea ca Ciobanu, profitând de oferta lui Cercel, să ducă el cantitatea de droguri la mare. Greu de crezut însă că un traficant ar da pe mâna unui consumator înrăit o cantitate mare de drog. Şi mai ales lui Ciobanu, care avea deja faima că e în găleată cu banii şi nu mai dă înapoi nimic din ce ia.

Întrebarea a treia: De ce a plecat intempestiv Ciobanu de la Mamaia?

Aşa cum ceva l-a determinat să plece pe nepusă masă la mare, la fel, a doua zi de Paști, ceva l-a determinat să plece de acolo fără să anunţe pe nimeni. Ce anume? Fusese luat la ochi de poliţişti? Urma să fie arestat? Să nu uităm că mai fusese anchetat într-un dosar de trafic de droguri la Ploieşti. S-a presupus că a plecat spre Bucureşti şi a greşit drumul la giratoriul de la Năvodari. Dar nimeni nu a verificat (sau cel puţin nu se află la dosar) câţi litri de benzină avea în rezervor. Putea ajunge cu ei la Bucureşti, în condiţiile în care maşina pe care o conducea era una foarte puternică, deci, care consumă mult, iar el nu avea decât 50 de bani în buzunar. Sigur voia să meargă la Bucureşti?

Întrebarea a patra: De ce, imediat după ce s-a aflat că a murit, o turmă de indivizi i-au pătruns în casă

La nici două ore de la difuzarea veştii că Răzvan Ciobanu a murit, o seamă de „prieteni” i-au intrat în casă. Primul care a ajuns acolo este un anume Sorin Oprea, care este proprietarul unui magazin de haine. Declaraţiile lui sunt contradictorii. Mai întâi, în prima intervenţie la o televiziune, soţia acestuia a spus că nu au fost la Ciobanu acasă decât o singură dată, însoţindu-i pe părinţii acestuia. În următoarea declaraţie, Oprea recunoaşte că a fost de două ori. Prima oară singur, când a găsit pisica lui Ciobanu pe scara blocului, nu a mai pătruns în casă, deşi uşa era deschisă, a luat pisica şi a plecat, pentru a reveni ulterior cu părinţii acestuia. Pe când încă trupul neînsufleţit al designerului nici nu fusese transportat la morgă, la el acasă s-au înfiinţat alte personaje ce populează lumea goală dată cu sclipici şi care, efectiv, au jefuit casa. Există imagini când ies în braţe inclusiv cu veiozele de pe noptiere. 

Explicaţiile pentru acest veritabil desant de jaf au fost simple: Ciobanu avea datorii la ei şi s-au gândit că dacă tot a murit, să şi le recupereze cumva. Şi au găsit metoda: să prade casa victimei.

Aici avem însă o problemă gravă şi este de mirare cum de anchetatorii nu au inclus în dosarul de la Constanţa şi acest eveniment, evident legat de moartea lui Ciobanu. Unii dintre cei care au intrat în casă fără permisiunea nimănui, se prea poate să fi crezut că aşa trebuie să-şi recupereze din pagube. Dar sigur unii au intrat fie cu scopul de a găsi şi ascunde o eventuală cantitate de droguri ce putea fi adăpostită în locuinţă, fie, şi asta cred eu că este varianta corectă, să caute materiale compromiţătoare. Cu ei sau cu oameni asemenea lor, pe care să-i şantajeze.

Răzvan Ciobanu era, în afară de desingner ratat, şi un şantajist. Filma cu camere ascunse orgiile sexuale care se petreceau la el în casă, după care colinda redacţiile de cancan cu imaginile în care erau şi persoane publice, pentru a le vinde. Putem deci presupune că acea veritabilă competiţie gen cine ajunge primul la casa mortului, avea ca premiu acest material de şantaj. Răzvan însă i-a păcălit pe toţi. Imaginile erau într-un telefon, cel pe care l-a lăsat la amanet înainte să plece la mare. L-a lăsat la amanet pentru că era în siguranţă, fiindcă uşa de la apartamentul în care locuia nu se mai încuia de mai bine de o lună de zile. Am văzut acele imagini. Sunt groaznice. Iată, aşadar, cel puţin două motive, identificate de noi, care ar putea fi foarte bine două mobiluri pentru o crimă mascată în accident de circulaţie. Trafic de droguri şi şantaj ordinar. Să nu uităm că la Mamaia, la fiţe, îşi fac veacul copiii de bani gata, dar uneori şi părinţii lor. Unii dintre ei, chiar demnitari.

Te-ar putea interesa și: