Răzbunarea Hezbollah, preţul operaţiunii „Vulpea“

Imad Mugniyah era o ameninţare majoră pentru securitatea americanilor. Paradoxal, liderul Hezbollah e mai periculos mort decât viu. Asasinarea lui ar putea genera un teribil val de atentate..

Mugniyah a fost unul dintre cei mai importanţi tacticieni ai mişcării Hezbollah. Şiret, foarte atent şi experimentat, Imad Mugniyah a fost urmărit de la mijlocul anilor ’80 de cele mai puternice servicii secrete. Era imposibil de capturat. Aranja fiecare întâlnire într-o altă casă şi se deghiza perfect. Uneori îşi făcea apariţia într-un costum de om de afaceri occidental, alteori purta o simplă geacă de bluejeans, dar niciodată nu îmbrăca uniforma care l-ar fi dat de gol. De cele mai multe ori, purta o mustaţă falsă sau o perucă ori folosea un machiaj perfect. Timp de 20 de ani, a reuşit să se prezinte la toate întâlnirile, până spre sfârşitul anilor ’90, când a dispărut complet, îşi aminteşte Mohammad Yassin, un lider palestinian din Liban. Cineva a dat însă de el pe 5 februarie anul acesta, în timp ce deschidea portiera maşinii sale, un Mitsubishi Pajero negru, într-o suburbie a Damascului. Forţa exploziei unui automobil-capcană l-a pulverizat instantaneu. Hezbollah a pus asasinatul în cârca serviciilor secrete israeliene. Premierul israelian Ehud Olmert a negat orice implicare a Israelului în acest atentat.   Cine a fost vânătorul? Asasinatul ar putea avea consecinţe grave asupra stabilităţii în regiune. Hezbollah acuză Israelul, iar uciderea „vulpii“ îi oferă un pretext perfect pentru continuarea operaţiunilor antiisraeliene. Cum era de aşteptat, la funeraliile lui Mugniyah, capii Hezbollah au jurat răzbunare. „Sioniştilor, dacă vreţi un război deschis, ne vom lupta oriunde“, a proclamat Hassan Nasrallah, un lider neoficial, într-o înregistrare video. Israelul şi-a pus în alertă maximă forţele aeriene şi navale, avertizându-şi diplomaţii că represaliile sunt inevitabile. E greu de demonstrat cine i-a venit de hac lui Mugniyah, în condiţiile în care acesta îşi făcuse mulţi duşmani puternici. Conform publicaţiei americane „Newsweek“, FBI îl plasase pe lista celor mai căutaţi 25 de oameni după deturnarea cursei aeriene TWA 847 în 1985, punând pe capul său o recompensă de cinci milioane de dolari. Mugniyah era suspectat că a plănuit unele dintre cele mai grave atentate împotriva intereselor americane, incluzând aici atacul cu bombă de la baza Marinei SUA din Beirut, în 1983, când au murit 241 de oameni, şi răpirea în 1984 a şefului biroului CIA din Beirut, William Buckley. Născut militant Mugniyah a fost unul dintre cei mai vechi membri ai Hezbollah. Provenea dintr-o familie de ţărani săraci şi a copilărit pe plantaţiile de măsline şi lămâi din sudul şiit al Libanului. Era un puşti de gaşcă, îl caracterizează Abu Khaled Eshamel, un prieten de adolescenţă al lui Mugniyah. La mijlocul anilor ’70, el a atras atenţia militanţilor palestinieni din oraşul Tyre, situat în sudul Libanului. Era doar un adolescent când a format o unitate de aproape 100 de tineri, pe care a numit-o „Brigada studenţilor“, transformată mai târziu în „Forţa de elită 17“ a lui Yasser Arafat. Fostul lider palestinian l-a apreciat şi l-a încorporat în grupul său de locotenenţi. După invazia Israelului în Liban, în 1982, Mugniyah a pătruns într-un grup mai omogen de militanţi, aflat la originea Hezbollah, astăzi una dintre cele mai sofisticate şi mai temute grupări de gherilă din lume. La mijlocul anilor ’80, a intrat în atenţia Biroului CIA din Beirut, care îl suspecta că organiza răpirile cetăţenilor occidentali în Liban. Planuri pentru represalii După 1990, conflictul din Liban s-a intensificat, iar Mugniyah a devenit tot mai activ. Agenţii CIA cred că el a călătorit cel puţin o dată în Sudan, unde s-a întâlnit cu un alt „amic“ al Americii, Osama Bin Laden, care se ascundea într-o fermă de pe malul Nilului Albastru. Jack Cloonan, fost expert FBI în contraterorism, l-a audiat în anii ’90 pe Ali Mohammad, care a mărturisit că Hezbollah a furnizat informaţii şi arme oamenilor lui Bin Laden. CIA îl suspecta pe Mugniyah şi pentru implicare în atentatele din 11 septembrie 2001. În ianuarie 2006, americanii au aflat că Mugniyah ar fi călătorit cu preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad la Damasc, pentru o întrevedere la nivel înalt cu preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, liderul Hamas, Khaled Meshaal şi alţi lideri regionali. Singurul lucru cert este, aşa cum remarca în februarie Kevin Peraino, de la „Newsweek“, faptul că moartea lui Mugniyah va fi răzbunată cu vârf şi îndesat. În suburbiile sudice ale Beirutului se coace, perfid, un nou război într-un vechi război, îngemănat prin tot felul de iţe imposibil de descâlcit - mii de militanţi şi de pretexte pentru mai mult sânge. Hezbollah are oameni infiltraţi în America, dar, din precuaţii de ordin politic, se abţine de la o lovitură din interior. În Liban şi în Israel, islamiştii ar putea găsi însă scena pe care se pot afirma. Chiar şi post-mortem. MAI BINE VIU DECAT MORT Asasinatele anulate, şansa lui Mugniyah > După 1985, autorităţile americane au dat liber pentru arestarea lui Mugniyah, iar CIA a elaborat mai multe planuri pentru capturarea acestuia. > În 1987, agentul Bob Baer a fost contactat de un individ din Beirut, îmbrăcat în bluejeans şi purtând cizme de cowboy, care s-a oferit să-l asasineze pe Mugniyah pentru 2.000 de dolari. Baer a refuzat, spunând că „Vulpea“ trebuie prinsă în viaţă, dar i-a dat zece hârtii de câte 100 de dolari pentru a strânge informaţii de la vecini şi pentru a-i fotografia maşina şi casele. > Când informatorul i-a propus să-l asasineze pe Mugniyah cu două maşini-capcană pline de Semtex, în apropierea unei şcoli pe care ţinta urma să o viziteze, Baer a refuzat din nou, ştiind că asasinatele erau interzise de legile americane.