RĂZBOIUL SCRIITORILOR. Liiceanu, atacat dur de Alexandru Petria: “Şi-a părasit nevasta însărcinată, în luna a noua” Totul a pornit de la un TEXT INCENDIAR

RĂZBOIUL SCRIITORILOR. Liiceanu, atacat dur de Alexandru Petria: “Şi-a părasit nevasta însărcinată, în luna a noua” Totul a pornit de la un TEXT INCENDIAR

Scriitorul Alexandru Petria a răspuns unul text scris de Liiceanu în care filozoful povestește cum le-a dat prietenilor să bea un vin despre care avea suspiciunea că este otrăvit.

Scriitorul Alexandru Petria reacționează ca urmare a unui text scris de Liiceanu și enunță posibilitatea ca „filozoful de la Păltiniș” să fie sociopat. În sprijinul teoriei sale el invoca câteva fapte din viața acestuia și un text din literatura de specialitate pe care îl reproduce în totalitate:

”Nu de ieri, de azi, am început să mă gândesc că Gabriel Liiceanu este un sociopat. Ci încă de pe vremea când am aflat că și-a părasit nevasta însărcinată, în luna a noua, cu unicul său fiu, și de când a povestit nonșalant cum le-a dat prietenilor să bea un vin despre care avea suspiciunea că este otrăvit, primit de la Virgil Măgureanu. Textele sale duc tot spre aceeași concluzie. Citiți, de pe situl ”Ce se întâmplă, doctore?”, o descriere a unui sociopat:

”1. Au şarm. Sociopaţii au carismă, toţi vor să stea în preajma lor. Au o aură strălucitoare, au ceva ce îi atrage pe ceilalţi ca un magnet. Desigur, vorbim despre un anumit tip de oameni, aceia care au nevoie de cineva care să îi ajute să ia decizii, să îi ghideze, să îi direcţioneze.

Ne puteți urmări și pe Google News

În acest caz, sociopaţii sunt plini de sex-appeal, însuşire pe care se bazează şi şi-o exploatează la maximum. Nu toate persoanele sexy sunt din această categorie, însă fiţi cu mare băgare de seamă la cei care îşi exprimă sexualitatea într-o manieră exagerată.

2. Sunt mai spontani şi mai intenşi decât ceilalţi oameni. Fac lucruri bizare, vor să fie ieşiţi din comun, fac lucruri pe care ceialaţi oameni nu le fac în mod obişnuit. Nu îi interesează regulile sociale, ei nu au limite. Comportamentul lor pare de multe ori iraţional, extrem de riscant.

3. Sociopaţii nu ştiu ce înseamnă ruşinea, nu se simt niciodată vinovaţi de nimic şi nici nu au avut vreodată remuşcări. Creierul lor a blocat efectiv procesarea unor astfel de sentimente. Asta le permite să trădeze oamenii din jurul lor, să-i ameninţe sau să le facă rău fără să stea pe gânduri. Îşi văd numai propriul interes, chiar dacă asta înseamnă să se folosească de ceilalţi.

4. Inventează poveşti extraordinare despre viaţa lor care trebuie să pară a fi cea mai cea. Exagerează orice întâmplare până la ridicol.

5. Sociopaţii caută să-i domine pe ceilalţi şi să câştige în orice circumsanţă, cu orice preţ. Urăsc ideea de a pierde într-o confruntare, îşi apără cu tărie minciunile pe care le ţes cu mare iscusinţă chiar dacă la prima vedere par absurde.

6. Sunt persoane destul de inteligente, uneori peste medie. Cu toate acestea, îşi folosesc capacităţile intelectuale pentru a-i nimici pe ceilalţi şi nu în vreo manieră constructivă. IQ-ul lor este cel care îi transformă în adevărate pericole pentru ceilalţi. Iată de ce o bună parte dintre criminalii în serie au reuşit să scape de mâna legii - erau sociopaţi cu o inteligenţă peste medie.

7. Nu sunt capabili să iubească, se dăruiesc în totalitate propriei persoane. Pot să simuleze însă trăiri precum iubirea, compasiunea, pentru a obţine ce vor, însă nu le simt în acelaşi mod în care o fac oamenii obişnuiţi.

8. Au un discurs poetic, atractiv. Sunt oratori desăvârşiţi, capabili să susţină un monolog intrigant, hipnotizant. Ştiu să spună o poveste, să îi dea o formă deosebit de atractivă.

9. Sociopaţii nu îşi cer niciodată iertare pentru că, în opinia lor, nu greşesc niciodată. Ei oricum nu ştiu ce înseamnă sentimentul de vină. Chiar dacă li se aduc dovezi clare asupra faptului că au greşit, ei nu îşi vor cere iertare, ba mai mult, vor sări la atac.

10. Ei cred că deţin adevărul absolut. Te duc de nas cum vor, schimbă realitatea după bunul plac, te fac să crezi că cerul este roşu când el este, de fapt, albastru.”