Lumea politică este zguduită de un nou scandal, între un șef de partid și un intelectual. Războiul declarativ dintre Kelem Hunor și Andrei Pleșu este absolut năucitor.
Vorbe grele se aruncă din cele două părți. După ce Andrei Pleșu a scris un editorial despre Hunor, șeful UDMR a izbucnit:
„Despre încurcatul borcanelor, răspuns domnului Pleşu. Nu aş putea să nu îi mulţumesc domnului Pleşu pentru că, de la un paragraf dedicat mie, trece la un întreg articol. Am spus doar că, maghiari nu vor putea sărbători centenariul de anul viitor, cu câteva argumente care încap într-un articol de ziar. Nu accept ziua naţională a României, sau că nu aş respecta ceea ce pentru români este un moment important. Aşa cum foarte bine poţi să respecţi Constituţia în vigoare, dar să nu fi de acord cu toate prevederile ei, chiar să te gândeşti la amendarea ei. Îmi reproşaţi, domnule Pleşu, nişte decizii importante. Vă citez: “Mai grav e că aţi înţeles prea des, în urma unor calcule politice de nişă, să acceptaţi alianţe lucrative, cu orice formaţiuni politice, mai mult sau mai puţin onorabile. Un pic de “exigenţă”, un pic de ştaif etic nu v-ar fi stricat.” Da, poate că aveţi dreptate. Până la urmă, cu toţii avem nevoie, din când în când, de o îndrumare morală, uneori chiar şi de câte o lecţie de etică.
Dacă nu mă înşeală memoria, d-voastră aţi fost ministrul Culturii în momentul mineriadei din iunie 1990. Era un eveniment în urma căruia au murit oameni, să nu mai vorbim despre alte consecinţe pentru ţară şi societate. D-voastră aţi rămas în funcţie până la următoarea mineriadă. Nu îmi aduc aminte că aţi fi demisionat din guvernul “patronat” de Ion Iliescu şi condus de Petre Roman. Nu ţin minte să fi auzit strigătele d-voastră provocate de dureroase crampe etice şi de anumite remuşcări morale, nu v-am auzit niciodată că nu vreţi să fiţi asociat cu acel regim brutal, care cu ajutorul minerilor şi nu numai, a făcut curăţenie prin capitală şi a plantat flori prin parcuri. Sunt convins că aţi avut argumente solide pentru a rămâne în funcţie, cum eu, însă, nu am avut niciun motiv în iulie 2014, când, nesilit de nimeni, dar nefiind de acord cu deciziile guvernului din care am făcut parte, nu am ezitat să îmi dau demisia. Daţi-mi voie un ultim comentariu despre încurcatul borcanelor. Poate vi se pare ridicolă şi confuză aluzia mea la vânzarea saşilor şi evreilor. Domnule Pleşu, nu fost nicio aluzie. Statul român, sub conducerea dictatorului Ceauşescu, a făcut comerţ cu oameni. A vândut cetăţenii statului pe bani“, a mai spus Kelemen Hunor.