Curtea de Apel București (CAB) a anulat recent autorizațiile de construire a hidrocentralei care ar fi distrus Jiul, chiar în inima Parcului Național Defileul Jiului. Continuarea lucrărilor devine astfel ilegală. Parcul Național Defileul Jiului risca să fie distrus de o amenajare hidroeneregetică. Noua hidrocentrală ar fi captat aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului, care este unul dintre cele mai spectaculoase și sălbatice defileuri din Munții Carpați.
Conform specialiștilor, apele Jiului au întreținut viața tihnită pentru 1.142 de specii, dintre care aproape 200 sunt protejate la nivel național și internațional. Dacă se realiza hidrocentrala, viața acestor specii era pusă serios în pericol, și cele mai multe ar fi dispărut.
Trebuie spus că proiectul hidroenergetic de pe Jiu obținuse acordul de mediu în 2003, înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene, când regulile de mediu au devenit mult mai stricte. În 2005, zona unde se construia hidrocentrala devine Parc Național (din 2005) și sit Natura 2000 de interes comunitar . Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).
Anul trecut, Garda de Mediu a solicitat conducerii Hidroelectrica reevaluarea proiectului de pe Jiu din punctul de vedere al impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația curentă. Compania de stat însă, prin reprezentanții săi, a decis să atace în instanță decizia Gărzii de mediu pentru a putea continua lucrările, abia acum fiind respinsă definitiv acțiunea Hidroelectrica.
”În aceste momente, în care românii protestează împotriva corupției, împotriva slăbirii justiției, acest caz vine să ne arate importanța unei justiții libere și nu în ultimul rând ne ajută să realizăm puterea de reacție a oamenilor atunci când valori importante sunt în pericol, inclusiv conservarea naturii. Când mai multe proiecte legislative aflate în dezbatere în Parlament sau Camera Deputaților tind să slăbească legislația care protejează ariile naturaleși speciile sălbatice din România, salvarea Jiului ne oferă speranță”, spune Diana Cosmoiu, coordonator național politici publice la WWF România. Cazul hidrocentralei de pe Jiu a revenit anul acesta pe agenda publică după ce peste 30.000 de persoane au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările. În paralel cu acest demers public, WWF a solicitat intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bakwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată, totul fiind un bun exemplu de colaborare în cadrul societății civile.