Rastignirea

Rastignirea

Astazi, in Vinerea Mare, se praznuieste moartea lui Iisus Hristos.

In Sfanta si Marea Vineri se praznuiesc sfintele, marturisitoarele si infricosatoarele Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita si, inainte de toate, crucea si moartea, pe care le-a primit de bunavoie pentru noi”, mentioneaza Sinaxarul acestei zile.

Vinerea Patimilor, sau Vinerea Mare, este ziua in care Hristos, arestat fiind, a fost dus la guvernatorul roman Pilat din Pont. Acesta L-a trimis la Caiafa.

Sub pretextul ca iudeii nu au voie sa ucida, L-a retrimis la Pilat. Evreii, intaratati de mai-marii lor, au cerut rastignirea.

Ne puteți urmări și pe Google News

Iisus a pornit cu cununa de spini pe cap si Crucea in spate pe drumul Golgotei. La iesirea din cetate, Domnul a cazut sub povara ei. Atunci, ostasii l-au silit pe Simon Cirineul sa-I duca Crucea.

O femeie pe nume Veronica i-a dat o naframa alba cu care si-a sters sudoarea si asa s-a imprimat pe naframa chipul Domnului Iisus Hristos, care se gaseste astazi pictata in biserici.

Ostasii romani L-au rastignit pe Domnul pe Cruce si I-au batut piroane in maini si picioare, au pus o tablita pe Cruce pe care scrisese Pilat: „Iisus Nazarineanul Imparatul Iudeilor!”.

Dupa Scriptura, Iisus Hristos a fost rastignit „la ceasul al treilea”, adica dimineata, la ora 9.00, si „pe la ceasul al noualea”, respectiv, dupa-amiaza pe la ora 15.00, a strigat cu glas tare, cutremurator: „Eli, Eli, Eli, lama sabactani?” - „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?”. „Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu. Si acestea zicand si-a dat Duhul”.

Prohodul Domnului In seara aceasta, crestinii ortodocsi merg la Biserica sa asculte prohodul si sa ia parte la Inmormantarea Domnului. Tot in aceasta seara se scoate si se asaza pe masa din fata Altarului Sfantul Epitaf (o tesatura pe care este pictata sau brodata Asezarea Mantuitorului in Sfantul Mormant).

Credinciosii trebuie sa ingenuncheze in fata lui de trei ori, sa sarute Sfanta Evanghelie si apoi icoana Mantuitorului. La sfarsitul slujbei, preotul si dascalii iau sfanta panza, ies afara si inconjoara   biserica de trei ori, impreuna cu toti credinciosii. Se tine post negru.

Marele Mir, sfintit in Capitala Cateva sute de credinciosi au participat ieri, in Joia Mare, la slujba de sfintire a Marelui Mir, desfasurata la Biserica „Sfantul Spiridon Nou” din Capitala.

Slujba oficiata de Patriarhul Teoctist si de membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane are loc o data la cativa ani, atunci cand cantitatea de mir este pe sfarsite. In acest an, au fost sfintiti 300 de litri de mir, din care mare parte urmeaza a fi impartit parohiilor ortodoxe romanesti din tara si strainatate.

Sfantul si Marele Mir se foloseste la Taina Mirungerii, dupa botez, pentru sfintirea si resfintirea lacasurilor de cult sau sfintirea antimisului (obiect cultic, dintr-o tesatura, fara de care nu se poate savarsi liturghia).

Mirul a fost preparat de calugarii de la Manastirea Antim din Bucuresti. Au fost folosite 40 de ingrediente, care simbolizeaza diversitatea darurilor: ulei pur de masline, vin, balsamuri, arome si esente, primite in mare parte de la bisericile ortodoxe din Orient. Randuiala a inceput luni dimineata si s-a incheiat in Miercurea Mare.

In cuvantul sau de ieri, Patriarhul Teoctist a subliniat ca, pe langa valoarea strict teologica, exista si „o valoare de identitate” a ritualului, referindu-se la faptul ca sfintirea mirului se desfasoara doar in bisericile autocefale, independente, iar la noi acest lucru s-a intamplat devreme.

„Aceasta arata nivelul de cultura la care a ajuns poporul respectiv”, a aratat Patriarhul. El le-a mai spus credinciosilor adunati ca, „numai in asemenea imprejurari, darul Duhului Sfant se impartaseste ca si mirul al carui miros l-ati simtit in aceasta biserica. Este o zi mare si insemnata”.

Prima sfintire a Marelui Mir a fost facuta de catre Biserica Ortodoxa Romana in 1882. De atunci, ritualul s-a repetat de 18 ori, ultima data in 2002. ( Vlad Odobescu)