Vă prezentăm textul integral al Raportului: 

RAPORT PRIVIND FOLOSIREA SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII DE CATRE DOMNUL GEORGE MAIOR IN SCOPURI PERSONALE

Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate Legea de functionare

Agentia Nationala de Integritate a fost infiintata in anul 2007, odata cu aderarea Rom§aniei la Uniunea Europeana, fiind considerata o necesitate in conditiile instituirii Mecanismului de Cooperare si Verificare. Mentionam cad, la nivel national, la acea data nu exista o institutie care sa cumuleze toate gama de atributii ce au fost conferite Agentiei Nationale de Integritate, ci multiple institufii cu atributii distincte.

Agentia Nationala de Integritate functioneaza in baza Legii nr.144/2007, republicata. Aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a fost publicaté in Monitorul Oficial al Romaniei nr.621 din 2 septembrie 2010 si a intrat in vigoare in data de 05.09.2010, institutia functionand potrivit principiului independentei operationale (art. 15 din Legea nr. 144/2007).

Totodata, Agentia Nationala de Integritate este definita ca fiind 0 autoritate administrativa, autonoma, cu personalitate juridicad, ce functioneaza la nivel national, ca structura unica (art. 13 din Legea nr. 144/2007).

Potrivit principiului independentei operationale, presedintele, vicepresedintele $i inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispozitii referitoare la evaluarile privind averea_ persoanelor, conflictele de interese si incompatibilitatile de la nicio autoritate publica, institutie sau persoana (art. 15 alin.( 3)).

Avand in vedere existenta unui Protocol de cooperare dintre Agentia Nationala de Integritate si Serviciul Roman de Informatii precum si datorita faptului ca

activitatea Serviciului Roman de Informatii este supusa controlului parlamentar efectuat si prin prisma atributiilor Comisiei noastre, s-a recurs la verificarile activitatilor desfasurate de Serviciul Roman de Informatii in relatia cu Agentia Nationala de Integritate.

In exercitarea atributiilor Comisiei, legat de subiectul pe care urmeaza sa-l prezentam, au fost analizate stenogramele audierilor si a actiunilor de control parlamentar, efectuate la unitatile centrale ale Serviciului Roman de Informatii, precum si alte documente si probe depuse in sustinerea celor prezentate Comisiei. In sustinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele si documentele depuse la Comisie de catre domnii: Horia Georgescu (doua audieri, insumand 166 de pagini de stenograma), George Maior (doua audieri, insumand 158 de pagini de stenograma), Sorin Blejnar (14 pagini de stenograma), Dumitru Dumbrava (171 de pagini de stenograma), Florian Coldea (249 de pagini), dar si a actiunilor de control parlamentar efectuate la unitatile centrale ale Serviciului Roman de Informatii si a unor sesizari si

documente depuse la Comisie.

Relatia institutionala Agentia Nationala de Integritate — Serviciul Roman de Informatii

In baza prevederilor art.6 din Hotararea Parlamentului nr. 30/1993 privind organizarea si functionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost solicitate Serviciului Roman de Informatii, la data de 16.10.2017, Protocoalele incheiate cu alte institutii ale statului, incepand cu 1 ianuarie 2007 si pana in prezent, atat cele in vigoare cat si cele care si-au incetat valabilitatea. In acest sens, Comisia a fost instiintata asupra existentei unui numar de 65 de protocoale printre care nu se regaseste si protocolul incheiat cu Agentia Nationala de Integritate.

In contextul audierii din 15.11.2017 a domnului Horia Georgescu (fost Secretar General al Agentiei Nationale de Integritate in perioada 2008-2012, iar apoi

Presedinte al Agentiei Nationale de Integritate pana in 2015), Comisia a aflat de existenta unui astfel de protocol incheiat intre Serviciul Roman de Informatii si Agentia Nationala de Integritate.

Observand ca nu exista printre protocoalele transmise de Serviciul Roman de Informatii cel incheiat cu Agentia Nationala de Integritate, Comisia a decis solicitarea acestuia atat de la Agentia Nationala de Integritate, cat si de la Serviciul Roman de Informatii. Astfel, la data de 20.11.2017 a fost facuta o solicitare in acest sens la cele doua institutii, iar el a fost primit de Comisia Parlamentara la data de 22.11.2017 de la Agentia Nationala de Integritate, si abia la data de 16.02.2018 de la Serviciul Roman de Informatii.

Protocolul dintre Serviciul Roman de Informatii si Agentia Nationala de Integritate are numArul de inregistrare S/19333 din data de 16.03.2011, fiind semnat de catre domnul Horia Georgescu, in calitatea sa de secretar general si sef al structurii de securitate al Agentiei Nationale de Integritate, si de catre domnul Dumitru Cocoru, adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informatii la aceea vreme.

De asemenea, Protocolul a fost incheiat la initiativa Agentiei Nationale de Integritate, acesta avand la baza aspecte ce tin de tehnicitatea unor procese IT si aspecte legate de infrastructura critica. Din discutiile purtate in cadrul audierilor a reiesit faptul ca protocolul in cauza a fost perfectat si semnat, din partea Agentiei Nationale de Integritate, de catre secretarul general la acea data, domnul Horia Georgescu, fara stiinta presedintelui de atunci al institutiei, domnul Catalin Macovei.

Nu se face vorbire in acest protocol de transmiterea de note informative referitoare la obiectul de activitate al Agentiei Nationale de Integritate, desi aceasta practica a existat. Mentionam ca acest protocol nu a fost denuntat si/sau declasificat.

Evolutia cronologica a colaborarii dintre cele doua institutii: 1. 2007 — infiintarea Agentiei Nationale de Integritate 2. 2007 — 2011 — Serviciul Roman de Informatii nu transmis note informative cu

privire la cazuri ce intra in competenta Agentiei Nationale de Integritate 3. 2011, 2012-2015 — a existat o colaborarea foarte intensa intre cele 2 institutii (din 2012, odata cu numirea in functia de Presedinte al Agentiei Nationale de Integritate a domnului Horia Georgescu)

Concluzie:

Pentru stabilirea intensitatii cu care s-a colaborat intre Agentia Nationala de Integritate si Serviciul Roman de Informatii, Comisia a solicitat celor doua institutii, prin adresele nr. 4c-23/129/20.02.2019 si 4c-23/130/20.02.2019, 0 situatie privind numéarul total al persoanelor si numele acestora care au facut obiectul sesizarilor transmise/primite in perioada 2006-2015. S-a stabilit astfel cA in perioada mentionata S.R.I. a trimis catre Agentia Nationala de Integritate un numar de 71 de note de informare (note, note-sinteza si note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu functii importante in administratia centrala si locala (ministri, europarlamentari, deputati, senatori, presedinti de consilii judetene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judetene, consilieri de ministri, directori de institutii etc.).

Legiuitorul nu avea cum sa prevada in anul 1991, atunci cand a fost emisa Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a RomAniei, sau in anul 1992 cand a fost emisa Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, infiintarea in anul 2007 a Agentiei Nationale de Integritate, transformand-o exclusiv pentru perioada 2011 — 2015 in beneficiar legal al Serviciul Roman de Informatii.

In aceasta perioada legislatia a ramas neschimbata dar modul de colaborare dintre cele 2 institutii difera neavand o baza legala expres prevazuta intr-un act normativ.

Notele Serviciului Roman de Informatii nu erau mentionate in procedurile interne ale Agentiei Nationale de Integritate si nici in vreun material din evolutia dosarelor, acestea materializandu-se exclusiv in autosesizari ale Agentiei Nationale de Integritate, asumate de personalul acestei institutii. Persoana in cauza se afla astfel in imposibilitatea de a afla cine a initiat demersul impotriva

sa, cadrul legal al Agentiei Nationale de Integritate lasand posibilitatea inspectorilor si conducerii institutiei ,,sesizarea din oficiu”. Conducerea Serviciului Roman de Informatii trimitea catre Agentia Nationala de Integritate inclusiv referinte privind incadrarea juridica conform careia persoana care ocupa o functie publica se afla in stare de incompatibilitate. In cadrul controalelor la structurile Serviciului Roman de Informatii, s-a constatat ca toate notele informative catre beneficiari treceau pe la Directia Juridica dar, surprinzator, cele transmise catre Agentia Nationala de Integritate nu aveau acelasi traseu, Directia Juridica fiind ocolita, desi, in continutul notelor informative se facea trimitere inclusiv la incadrarea juridica de care s-ar face vinovata persoana vizata de informarile Serviciului Roman de Informatii.

Notele de la Serviciul Roman de Informatii se materializau exclusiv prin autosesizari ale Agentiei Nationale de Integritate si se incalcau astfel prevederile art. 12 alin (2) lit. a). din Legea nr. 176/2010 care stipuleaza:

,, (2) Sesizarea din oficiu se face intr-una din urmatoarele modalitati:

Pe baza unui raport de sesizare, intocmit de presedintele Agentiei;
Pe baza unei note intocmite de inspectorul de integritate, aprobata de conducerea inspectorilor de integritate; in cazul in care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite presedintelui Agentiei, pentru. a dispune fie inceperea verificadrilor, fie mentinerea

propunerii.”

Nota clasificata ca ,,Strict Secret” era apoi transpusa intr-un document public, ca autosesizare a Agentiei Nationale de Integritate, implicit ca document neclasificat.

Procedura de colaborare dintre Serviciul Roman de Informatii si Agentia Nationala de Integritate presupunea transmiterea unei note informative, in exemplar unic, asumate de catre conducerea Serviciului Roman de Informatii, catre Agentia Nationala de Integritate, urmand ca aceasta, dupa finalizarea investigatiei, sa returneze Serviciului Roman de Informatii odata cu respectiva nota, mentiuni cu privire la

utilitatea/valorificarea informatiei transmise. Desi sesizarile catre Agentia Nationala de Integritate nu erau asumate oficial, fostul director al Serviciului Roman de Informatii George Maior era in deplina cunostinta de cauza in ceea ce priveste continutul notelor.

Odata cu informarea persoanei referitoare la inceperea procedurilor specifice Agentiei Nationale de Integritate conform procedurilor prevazute in Legea nr. 176/2010, persoana in cauza avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a facut sesizarea si de a aduce, daca este cazul, lamuriri sau orice alte documente care ar ajuta la solutionarea cu celeritate a spetei. Comisia a constatat ca, in cazul notelor primite de la Serviciul Roman de Informatii, persoana in cauza era in imposibilitatea de a afla cine a initiat demersul impotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare.

S-a constatat totodata ca procedurile si mecanismele de informare ale Serviciului Roman de Informatii in ceea ce priveste relatia cu Agentia Nationala de Integritate erau diferite fata de alte proceduri stabilite in relatiile cu alte institutii.

Coroborand declaratiile si probele detinute de Comisie putem concluziona, in mod cert si fara echivoc, ca domnul George Maior a mintit Comisia de control, denaturand adevarul cu privire la relatia institutionala si personala avuta cu fostul sef al Agentiei Nationale de Integritate, fiind principalul vector raportat la relationarea institutionala cu Agentia Nationala de Integritate, si in particular, in plan personal, formal sau informal, cu Horia Georgescu.

Domnul George Cristian Maior a detinut functia de Director al Serviciului Roman de Informatii in perioada octombrie 2006 — ianuarie 2015. Acesta a incalcat legislatia care reglementeaza activitatea institutiei pe care a condus-o si a angajat institutia in actiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor actiuni de politie politica, menite sa afecteze grav procese democratice, in beneficiul propriu si personal, pentru a obtine influenta politica nelegitima, in vederea obtinerii functiei de prim-ministru al Romaniei, in eventualitatea cAstigarii alegerilor prezidentiale de catre

Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a incalcat si prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, incalcand principiul independentei operationale al Agentiei Nationale de Integritate.

Intre anii noiembrie 2008 – martie 2012, domnul Horia Georgescu a detinut functia de Secretar General al Agentiei Nationale de Integritate. Incepand cu luna aprilie 2012 pana in martie 2015 a detinut functia de Presedinte al Agentiei Nationale de Integritate.

Din datele rezultate in urma audierilor, precum si a probelor depuse la Comisie, putem concluziona ca domnii George Cristian Maior si Horia Georgescu au dezvoltat o relatie personala, prin intalniri saptamanale, la care se abordau directii de colaborare intre institutiile conduse de cei doi, precum si alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

Conform celor relatate in cadrul audierilor a rezultat 0 serie de suspiciuni legate de faptul ca fostul director al Serviciului Roman de Informatii se interesa de stadiul anumitor dosare atat din cadrul Agentiei Nationale de Integritate, cat si despre evolutia unor dosare aflate pe rol in instanta, interferand cu activitatea institutiei, precum si prin influentarea unor alti factori de decizie referitoare la investigatii in curs de derulare.

Discutiile private dintre George Cristian Maior si Horia Georgescu erau legate de parlamentari, ministri, persoane cu functii de conducere si putere de decizie in stat cu privire la sesizarile inaintate de Serviciul Roman de Informatii, care sa aiba drept consecinta influentarea parcursului politic si/sau a vietii publice.

O serie de intalniri au fost prilejuite de diferite evenimente speciale in sedii ale Serviciului Roman de Informatii, la restaurante sau resedinta privata a lui Horia Georgescu, cu ocazia Craciunului, unde participau si persoane cu functii politice sau din justitie.

Totodata, desi domnul George Cristian Maior a afirmat initial ca il cunostea vag pe domnul Horia Georgescu, fostul presedinte al Agentiei Nationale de Integritate a prezentat Plenului Comisiei 0 serie de probe care dovedesc contrariul (sms-uri,

apeluri telefonice, e-mail-uri etc). In sustinerea afirmatiilor ca relatia dintre cei doi era una foarte apropiata, a fost precizat faptul cd, in eventualitatea in care ar fi devenit prim-ministru al Roméaniei, ca urmare a castigarii alegerilor prezidentiale de catre Victor Ponta, domnul George Maior |-ar fi numit pe domnul Horia Georgescu in functia de Ministru al Justitiei, solicitandu-i in acest sens un material privind viziunea acestuia asupra reorganizarii sistemului judiciar. Mai mult decat atat, domnul George Maior I-a rugat pe domnul Horia Georgescu sa mearga la Bruxelles, luand in considerare credibilitatea acestuia in raport cu oficialii europeni, la Comisia Europeana pentru a-si exprima sustinerea in vederea numirii doamnei Laura Codruta Kovesi in functia de procuror sef la D.N.A..

in urma audierilor ulterioare de la Comisie, domnul George Maior si-a mentinut afirmatiile cu privire la relatia cu domnul Horia Georgescu, reafirmand ca il cunostea chiar foarte vag, iar la intalniri comentau rubrica necrologica, aceasta afirmatie avand un vadit caracter peiorativ, mincinos si ironic.

Informarile de la Serviciul Roman de Informatii au scazut in frecventa in

ultimele luni de conducere ale domnului Horia Georgescu.

Klaus Iohannis si Eduard Hellvig, vizati de tandemul Maior – Georgescu

Cazul Klaus Werner Iohannis

Din audierile de la Comisie si din informatiile primite din partea Serviciului Roman de Informatii, a rezultat ca, in cazul fostului primar al municipiului Sibiu, domnul Klaus-Werner Iohannis, procedura a fost declansata de catre Serviciul Roman de Informatii prin Nota nr. 00983838 din 20.02.2013.

in legatura cu acest caz facem mentiunea ca, din datele transmise de catre Serviciul Roman de Informatii in urma unor verificari interne, Serviciul avea informatia referitoare la o posibila stare de incompatibilitate a domnului Klaus Werner Iohannis inca din luna ianuarie 2013. In data de 20 februarie 2013, in ziua in care domnul Klaus Werner Iohannis s-a inscris in Partidul National

Liberal, aceasta nota a plecat de la Serviciul Roman de Informatii catre Agentia Nationala de Integritate, ceea ce denota un mod de lucru viciat, menit sa influenteze viata politica, deoarece decidentul la acest nivel privind transmiterea de informatii catre Agentia Nationala de Integritate se regasea in persoana lui George Maior.

Ulterior transmiterii notei de la Serviciul Roman de Informatii, In luna martie au existat 4 informari ale Agentiei Nationale de Integritate catre Klaus Werner Iohannis, urmat de comunicatul de presa al Agentiei Nationale de Integritate din data de 24.04.2013 si de declansarea procedurilor cu privire la starea de incompatibilitate in care s-a aflat inca din anii 2009 si 2010.

Avand in vedere presupusa stare de incompatibilitate a domnului Klaus Werner Iohannis, modul in care acesta a ajuns, in 2010, in situatia considerata incompatibila cu functia detinuta in acel moment (in sedinta publica de Consiliu Local, afisata pe site-ul primariei Municipiului Sibiu si distribuita in presa locala), precum si activitatea ulterioara a Serviciului Roman de Informatii, care a trimis nota de informare catre Agentia Nationala de Integritate abia dupa trei ani (desi informatia, fiind publica, nu a necesitat munca specifica unui serviciu de intelligence), fix in momentul cand acesta urma sa ocupe o functie politica importanta la nivel national, se poate trage concluzia ca serviciul condus de domnul George Maior a actionat vadit pentru influentarea vietii politice din RomAnia, impiedicand astfel procesul democratic al Republicii.

Cazul de mai sus il prezentaém ca exemplu, dar in aceasta situatie au mai fost un numar mare de politicieni locali, parlamentari, primari, presedinti de consilii judetene, ministri etc.

Potrivit depozitiilor, rezulta faptul cA au existat mai multe discutii directe sau telefonice despre acest dosar intre Horia Georgescu si George Maior. In particular, s-a facut referire la convorbirea telefonica dintre cei doi, din data de 19.09.2014, purtata in reteaua STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale) cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresata de Agentia Nationala de Integritate, raportata la devansarea termenului de judecata in 33 de dosare aflate pe rolul ICCJ, inclusiv cel al presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS, prin

adresa nr. 4c-20/391 din 18.04.2018, date si informatii cu privire la aceasta convorbire. In acceptiunea Comisiei exist indicii ci George Maior, in calitate de director al S.R.I., a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta sa ceara devansarea termenului de judecata pentru acele dosare, sA disemineze in presa aceasta informatie, in special avand ca tinta cauza lui Klaus Iohannis, candidat la functia de Presedinte al Romaniei.

Procesul a fost solutionat in favoarea domnului Klaus Werner Iohannis la Curtea de Apel Alba Iulia, in septembrie 2013, din datele detinute la nivelul Comisiei rezultand suspiciunea exercitarii de presiuni in vederea devansarii termenelor in instanta. In noiembrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis judecarea pe fond a recursului formulat de Agentia Nationala de Integritate in dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Werner Iohannis, in final procesul fiind solutionat

definitiv in favoarea domnului Klaus Werner Iohannis la data de 21.01.2015.

Cazul Eduard Raul Hellvig

In urma unor discutii aparute in spatiul public cu privire la posibile stari de incompatibilitate in care s-ar fi aflat domnul Eduard Raul Hellvig, Ministru Dezvoltarii Regionale si Turismului la aceea data, precum gi alte persoane aflate in functii publice, Comisia a solicitat Serviciului Roman de Informatii sA ne puna la dispozitie nota informativa transmisa catre Agentia Nationala de Integritate in speta respectiva.

Comisia a constatat faptul cé Nota a fost transmisé Agentiei Nationale de Integritate in octombrie 2012 si facea referire la o posibila stare de incompatibilitate in care s-ar fi aflat domnul Eduard Raul Hellvig inca din data de 01.07.2004, deci asupra unei stari de incompatibilitate produsa cu 8 ani inainte. De mentionat faptul ca, in legatura cu nota informativa solicitata, se constata cA aceasta nu s-a mai regasit in format fizic in cadrul Serviciului Roman de Informatii si a fost reconstituita din sistemele informatice ale institutiei.

Totodata, Agentia Nationala de Integritate a anuntat, pe 9 noiembrie 2012, adica

in prima zi de campanie electorala, cA domnul Eduard Raul Hellvig, la acea data

10 ministru al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, este incompatibil pentru ca, pe langa functia ministeriala, a fost director la o firma, cercetator in stiinte politice la o alta societate si a incasat salariul de la o banca de celule stem.

Domnul Horia Georgescu sustine ca a fost anuntat de catre domnul George Maior despre nota pe care urma sa o primeasca din partea Serviciului Roman de Informatii referitoare la domnul Eduard Raul Hellvig, inclusiv cu referiri la ora si calendarul ce urma a fi parcurs.

In urma declansarii procedurilor specifice Agentiei Nationale de Integritate, domnul Eduard Raul Hellvig si-a depus demisia din functia de ministru.

Mentionam ca, in decembrie 2014, Eduard Raul Hellvig a castigat procesul cu Agentia Nationala de Integritate la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a respins raportul inspectorilor de integritate. De asemenea, de precizat este faptul ca la judecarea pe fond a cauzei, Curtea de Apel Bucuresti a dat castig de cauza Agentiei

Nationale de Integritate!

Aceste cazuri se inscriu in seria ,,coincidentelor”, ambele persoane aflandu-se in momente cheie ale carierelor politice, urmand sa ocupe functii importante pe

scena politica romaneasca.

Cazul Victor Viorel Ponta

In urma audierilor de la Comisie ne-a fost prezentat cazul domnului Victor Viorel Ponta, fost Prim Ministru al Romaniei, pentru care, conform celor afirmate de domnul Sorin Blejnar, seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala la aceea data, domnul George Maior a incercat influentarea demersurilor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in ceea ce priveste suspiciunea referitoare la modalitatile de sponsorizare a echipei de raliu din care facea parte domnul Victor Viorel Ponta.

Astfel, cu ocazia unui eveniment gazduit de domnul Gabriel Oprea, la Palatul Snagov,

Ll Sorin Blejnar sustine ca a fost abordat de catre George Maior, acesta din urma solicitandu-i sa tergiverseze dosarul in care era implicat Victor Ponta.

In momentul constatarii de cdtre Agentia Nationala de Administrare Fiscala a unor posibile mentiuni false in declaratia de avere, s-a luat decizia transmiterii dosarului respectiv de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala la Agentia Nationala de Integritate. George Maior l-a atentionat pe Sorin Blejnar cu privire la posibile consecinte ulterioare sesizarii Agentiei Nationale de Integritate, si a dat de inteles ca, in calitatea sa de director al Serviciului Roman de Informatii, ar avea posibilitatea sa

influenteze rezultatele verificarilor in favoarea lui Victor Ponta.

PROPUNERI:

Intocmirea unei proceduri unitare si transparente prevazuta prin lege care sa reglementeze colaborarea SRI cu alte institutii;
[ntarirea atributiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea in lege a obligativitatii unei persoane de a se prezenta in fata Comisiei atunci cand este invitata la audieri, necesitatea depunerii unui juramant in ceea ce priveste prezentarea adevarului complet, precum si stipularea unor sanctiuni in cazul nerespectarii celor de mai sus;
Definirea prin lege a beneficiarilor legali ai Serviciului Roman de Informatii;
Definirea prin lege a amenintarilor la securitatea nationala, fara decizii CSAT si protocoale care sa adauge la lege;
[ntoarcerea Serviciului Roman de Informatii la atributiile din lege, interzicand desfasurarea activitatilor informative si a sesizarilor ce intra in competenta Agentiei Nationale de Integritate;
Continuarea corespondentei cu Serviciul Roman de Informatii astfel incat Comisia sa intre in posesia unui raspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au facut obiectul notelor informative si care au intrat sub incidenta cercetarilor Agentiei Nationale de Integritate, in perioada in care George Maior a detinut functia de director al Serviciului Roman de Informatii

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: