Editura Evenimentul si Capital

SRI a declanșat „OPERAȚIUNEA Klaus IOHANNIS”. Detalii tulburătoare din interiorul grupului „Noi suntem Statul!”. Raport integral

Autor: | | 3 Comentarii | 14783 Vizualizari

Raportul Comisiei pentru controlul SRI a fost finalizat. Potrivit documentului, din audierile de la Comisie și din informațiile primite din partea Serviciului Român de Informații, a rezultat că, în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus-Werner Iohannis, procedura a fost declanșată de către Serviciul Român de Informații prin Nota nr. 00983838 din 20.02.2013.

Vă prezentăm textul integral al Raportului:

RAPORT PRIVIND FOLOSIREA SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII DE CATRE DOMNUL GEORGE MAIOR IN SCOPURI PERSONALE

Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate Legea de functionare

Agentia Nationala de Integritate a fost infiintata in anul 2007, odata cu aderarea Rom§aniei la Uniunea Europeana, fiind considerata o necesitate in conditiile instituirii Mecanismului de Cooperare si Verificare. Mentionam cad, la nivel national, la acea data nu exista o institutie care sa cumuleze toate gama de atributii ce au fost conferite Agentiei Nationale de Integritate, ci multiple institufii cu atributii distincte.

Agentia Nationala de Integritate functioneaza in baza Legii nr.144/2007, republicata. Aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a fost publicaté in Monitorul Oficial al Romaniei nr.621 din 2 septembrie 2010 si a intrat in vigoare in data de 05.09.2010, institutia functionand potrivit principiului independentei operationale (art. 15 din Legea nr. 144/2007).

Totodata, Agentia Nationala de Integritate este definita ca fiind 0 autoritate administrativa, autonoma, cu personalitate juridicad, ce functioneaza la nivel national, ca structura unica (art. 13 din Legea nr. 144/2007).

Potrivit principiului independentei operationale, presedintele, vicepresedintele $i inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispozitii referitoare la evaluarile privind averea_ persoanelor, conflictele de interese si incompatibilitatile de la nicio autoritate publica, institutie sau persoana (art. 15 alin.( 3)).

Avand in vedere existenta unui Protocol de cooperare dintre Agentia Nationala de Integritate si Serviciul Roman de Informatii precum si datorita faptului ca

activitatea Serviciului Roman de Informatii este supusa controlului parlamentar efectuat si prin prisma atributiilor Comisiei noastre, s-a recurs la verificarile activitatilor desfasurate de Serviciul Roman de Informatii in relatia cu Agentia Nationala de Integritate.

In exercitarea atributiilor Comisiei, legat de subiectul pe care urmeaza sa-l prezentam, au fost analizate stenogramele audierilor si a actiunilor de control parlamentar, efectuate la unitatile centrale ale Serviciului Roman de Informatii, precum si alte documente si probe depuse in sustinerea celor prezentate Comisiei. In sustinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele si documentele depuse la Comisie de catre domnii: Horia Georgescu (doua audieri, insumand 166 de pagini de stenograma), George Maior (doua audieri, insumand 158 de pagini de stenograma), Sorin Blejnar (14 pagini de stenograma), Dumitru Dumbrava (171 de pagini de stenograma), Florian Coldea (249 de pagini), dar si a actiunilor de control parlamentar efectuate la unitatile centrale ale Serviciului Roman de Informatii si a unor sesizari si

documente depuse la Comisie.

Relatia institutionala Agentia Nationala de Integritate — Serviciul Roman de Informatii

In baza prevederilor art.6 din Hotararea Parlamentului nr. 30/1993 privind organizarea si functionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost solicitate Serviciului Roman de Informatii, la data de 16.10.2017, Protocoalele incheiate cu alte institutii ale statului, incepand cu 1 ianuarie 2007 si pana in prezent, atat cele in vigoare cat si cele care si-au incetat valabilitatea. In acest sens, Comisia a fost instiintata asupra existentei unui numar de 65 de protocoale printre care nu se regaseste si protocolul incheiat cu Agentia Nationala de Integritate.

In contextul audierii din 15.11.2017 a domnului Horia Georgescu (fost Secretar General al Agentiei Nationale de Integritate in perioada 2008-2012, iar apoi

Presedinte al Agentiei Nationale de Integritate pana in 2015), Comisia a aflat de existenta unui astfel de protocol incheiat intre Serviciul Roman de Informatii si Agentia Nationala de Integritate.

Observand ca nu exista printre protocoalele transmise de Serviciul Roman de Informatii cel incheiat cu Agentia Nationala de Integritate, Comisia a decis solicitarea acestuia atat de la Agentia Nationala de Integritate, cat si de la Serviciul Roman de Informatii. Astfel, la data de 20.11.2017 a fost facuta o solicitare in acest sens la cele doua institutii, iar el a fost primit de Comisia Parlamentara la data de 22.11.2017 de la Agentia Nationala de Integritate, si abia la data de 16.02.2018 de la Serviciul Roman de Informatii.

Protocolul dintre Serviciul Roman de Informatii si Agentia Nationala de Integritate are numArul de inregistrare S/19333 din data de 16.03.2011, fiind semnat de catre domnul Horia Georgescu, in calitatea sa de secretar general si sef al structurii de securitate al Agentiei Nationale de Integritate, si de catre domnul Dumitru Cocoru, adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informatii la aceea vreme.

De asemenea, Protocolul a fost incheiat la initiativa Agentiei Nationale de Integritate, acesta avand la baza aspecte ce tin de tehnicitatea unor procese IT si aspecte legate de infrastructura critica. Din discutiile purtate in cadrul audierilor a reiesit faptul ca protocolul in cauza a fost perfectat si semnat, din partea Agentiei Nationale de Integritate, de catre secretarul general la acea data, domnul Horia Georgescu, fara stiinta presedintelui de atunci al institutiei, domnul Catalin Macovei.

Nu se face vorbire in acest protocol de transmiterea de note informative referitoare la obiectul de activitate al Agentiei Nationale de Integritate, desi aceasta practica a existat. Mentionam ca acest protocol nu a fost denuntat si/sau declasificat.

Evolutia cronologica a colaborarii dintre cele doua institutii: 1. 2007 — infiintarea Agentiei Nationale de Integritate 2. 2007 — 2011 — Serviciul Roman de Informatii nu transmis note informative cu

privire la cazuri ce intra in competenta Agentiei Nationale de Integritate 3. 2011, 2012-2015 — a existat o colaborarea foarte intensa intre cele 2 institutii (din 2012, odata cu numirea in functia de Presedinte al Agentiei Nationale de Integritate a domnului Horia Georgescu)

Concluzie:

Pentru stabilirea intensitatii cu care s-a colaborat intre Agentia Nationala de Integritate si Serviciul Roman de Informatii, Comisia a solicitat celor doua institutii, prin adresele nr. 4c-23/129/20.02.2019 si 4c-23/130/20.02.2019, 0 situatie privind numéarul total al persoanelor si numele acestora care au facut obiectul sesizarilor transmise/primite in perioada 2006-2015. S-a stabilit astfel cA in perioada mentionata S.R.I. a trimis catre Agentia Nationala de Integritate un numar de 71 de note de informare (note, note-sinteza si note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu functii importante in administratia centrala si locala (ministri, europarlamentari, deputati, senatori, presedinti de consilii judetene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judetene, consilieri de ministri, directori de institutii etc.).

Legiuitorul nu avea cum sa prevada in anul 1991, atunci cand a fost emisa Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a RomAniei, sau in anul 1992 cand a fost emisa Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, infiintarea in anul 2007 a Agentiei Nationale de Integritate, transformand-o exclusiv pentru perioada 2011 — 2015 in beneficiar legal al Serviciul Roman de Informatii.

In aceasta perioada legislatia a ramas neschimbata dar modul de colaborare dintre cele 2 institutii difera neavand o baza legala expres prevazuta intr-un act normativ.

Notele Serviciului Roman de Informatii nu erau mentionate in procedurile interne ale Agentiei Nationale de Integritate si nici in vreun material din evolutia dosarelor, acestea materializandu-se exclusiv in autosesizari ale Agentiei Nationale de Integritate, asumate de personalul acestei institutii. Persoana in cauza se afla astfel in imposibilitatea de a afla cine a initiat demersul impotriva

sa, cadrul legal al Agentiei Nationale de Integritate lasand posibilitatea inspectorilor si conducerii institutiei ,,sesizarea din oficiu”. Conducerea Serviciului Roman de Informatii trimitea catre Agentia Nationala de Integritate inclusiv referinte privind incadrarea juridica conform careia persoana care ocupa o functie publica se afla in stare de incompatibilitate. In cadrul controalelor la structurile Serviciului Roman de Informatii, s-a constatat ca toate notele informative catre beneficiari treceau pe la Directia Juridica dar, surprinzator, cele transmise catre Agentia Nationala de Integritate nu aveau acelasi traseu, Directia Juridica fiind ocolita, desi, in continutul notelor informative se facea trimitere inclusiv la incadrarea juridica de care s-ar face vinovata persoana vizata de informarile Serviciului Roman de Informatii.

Notele de la Serviciul Roman de Informatii se materializau exclusiv prin autosesizari ale Agentiei Nationale de Integritate si se incalcau astfel prevederile art. 12 alin (2) lit. a). din Legea nr. 176/2010 care stipuleaza:

,, (2) Sesizarea din oficiu se face intr-una din urmatoarele modalitati:

Pe baza unui raport de sesizare, intocmit de presedintele Agentiei; Pe baza unei note intocmite de inspectorul de integritate, aprobata de conducerea inspectorilor de integritate; in cazul in care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite presedintelui Agentiei, pentru. a dispune fie inceperea verificadrilor, fie mentinerea

propunerii.”

Nota clasificata ca ,,Strict Secret” era apoi transpusa intr-un document public, ca autosesizare a Agentiei Nationale de Integritate, implicit ca document neclasificat.

Procedura de colaborare dintre Serviciul Roman de Informatii si Agentia Nationala de Integritate presupunea transmiterea unei note informative, in exemplar unic, asumate de catre conducerea Serviciului Roman de Informatii, catre Agentia Nationala de Integritate, urmand ca aceasta, dupa finalizarea investigatiei, sa returneze Serviciului Roman de Informatii odata cu respectiva nota, mentiuni cu privire la

utilitatea/valorificarea informatiei transmise. Desi sesizarile catre Agentia Nationala de Integritate nu erau asumate oficial, fostul director al Serviciului Roman de Informatii George Maior era in deplina cunostinta de cauza in ceea ce priveste continutul notelor.

Odata cu informarea persoanei referitoare la inceperea procedurilor specifice Agentiei Nationale de Integritate conform procedurilor prevazute in Legea nr. 176/2010, persoana in cauza avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a facut sesizarea si de a aduce, daca este cazul, lamuriri sau orice alte documente care ar ajuta la solutionarea cu celeritate a spetei. Comisia a constatat ca, in cazul notelor primite de la Serviciul Roman de Informatii, persoana in cauza era in imposibilitatea de a afla cine a initiat demersul impotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare.

S-a constatat totodata ca procedurile si mecanismele de informare ale Serviciului Roman de Informatii in ceea ce priveste relatia cu Agentia Nationala de Integritate erau diferite fata de alte proceduri stabilite in relatiile cu alte institutii.

Coroborand declaratiile si probele detinute de Comisie putem concluziona, in mod cert si fara echivoc, ca domnul George Maior a mintit Comisia de control, denaturand adevarul cu privire la relatia institutionala si personala avuta cu fostul sef al Agentiei Nationale de Integritate, fiind principalul vector raportat la relationarea institutionala cu Agentia Nationala de Integritate, si in particular, in plan personal, formal sau informal, cu Horia Georgescu.

Domnul George Cristian Maior a detinut functia de Director al Serviciului Roman de Informatii in perioada octombrie 2006 — ianuarie 2015. Acesta a incalcat legislatia care reglementeaza activitatea institutiei pe care a condus-o si a angajat institutia in actiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor actiuni de politie politica, menite sa afecteze grav procese democratice, in beneficiul propriu si personal, pentru a obtine influenta politica nelegitima, in vederea obtinerii functiei de prim-ministru al Romaniei, in eventualitatea cAstigarii alegerilor prezidentiale de catre

Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a incalcat si prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, incalcand principiul independentei operationale al Agentiei Nationale de Integritate.

Cand pica ziua de Rusalii in 2019. Cate zile libere vor avea romanii

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI