Un raport realizat de Banca Mondială înfățișează realitatea cruntă cu care se va confrunta un copil nîscut astăzi în România.
„Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potenţialul de productivitate a unui adult complet educat şi sănătos”, potrivit celei mai recente actualizări a Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară nivelul de dezvoltare al capitalului uman în perioada pre-pandemică, la nivel global.
Indexul Capitalului Uman (HCI), lansat pentru prima dată în 2018, măsoară nivelul de cunoştinţe şi abilităţi, pe care un copil născut astăzi se poate aştepta să îl obţină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educaţiei şi sănătăţii precare într-o anumită ţară.
Situația e din ce în ce mai gravă
Raportul din acest an include o analiză a dezvoltării capitalului uman, efectuată timp de zece ani, în perioada 2010-2020, în 103 ţări, inclusiv în România. Această analiză arată că un copil născut astăzi în România va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate adecvate. Potenţialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani.
Ne puteți urmări și pe Google News
Această valoare este mai mică decât media din regiunea Europa şi Asia Centrală, ce include şi ţările cu venituri ridicate.
HCI este alcătuit din şase indicatori:
- probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani;
- anii de şcolarizare estimaţi ai copilului;
- rezultatele armonizate ale testelor;
- calitatea învăţării;
- rata de supravieţuire a adulţilor şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere (datele privind acest ultim indicator nu sunt disponibile pentru România).
Datele sunt calculate pentru 174 de ţări ce acopereau 98% din populaţia lumii în martie 2020, oferind o referinţă pre-pandemică cu privire la sănătatea şi educaţia copiilor.
„Valoarea HCI a României reflectă nevoia unor îmbunătăţiri urgente a rezultatelor în sănătate şi educaţie: un copil din România se poate aştepta să finalizeze 11,8 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Un copil în Franţa se poate aştepta să finalizeze 13,8 ani.
Atunci când anii de şcolarizare sunt ajustaţi la calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învăţare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani faţă de perioada de şcolarizare”, precizează Banca Mondială.
De asemenea, cei care studiază în România obţin un scor de 442 pentru rezultatele învăţării pe o scară în care 625 reprezintă un nivel avansat şi 300 reprezintă un nivel minim.
Recomandările noastre
