Membrii Consiliului de Securitate al ONU au primit raportul bi-anual referitor la Coreea de Nord, care evaluează răspunsul global la un număr mare de rezoluții ale Consiliului de Securitate vizând interzicerea testelor nucleare, interzicerea lansării și testării de rachete balistice respectiv rezoluțiile care introduc sancțiuni împotriva Coreii de Nord. În plus, raportul vorbește despre încălcarea de către Coreea de Nord și a altor rezoluții ale Consiliului de Securitate vizând livrările de arme în zone de conflict.
Rezultatul e dezastruos: Coreea de Nord își ascunde capabilitățile nucleare și balistice, le împarte în spații cât mai largi din țară spre a nu putea fi vizate de către SUA și distruse, în timp ce livrează arme către Libia, Sudan și rebelii Houthi din Yemen, prin intermediari, încălcând embargourile la vânzările de arme.
Mai mult, raportul ONU – dat publicității pe surse de la diplomați ai statelor din cadrul Consiliului de Securitate – menționează încălcarea principiilor de verificare a situației armelor nucleare și a rachetelor purtătoare. În același timp, audierile din cadrul Congresului American pe tema riscurilor globale la adresa Statelor Unite și ale lumii au relevat diferențe majore între discursul politic optimist al lui Donald Trump și realitatea de pe teren. Astfel, potrivit Directorului Național de Intelligence, Dan Coats, în audiere publică în fața Comsiiei de specialitate din Congres, a afirmat: „Coreea de Nord își menține capacitățile nucleare intacte” mai mult „ea nu va preda arsenalul nuclear și nu va distruge capabilitățile de producție deoarece liderii săi consideră că arma nucleară e critică pentru supraviețuirea regimului”. Iar directorul CIA, Gina Haspel a afirmat: „Coreea de Nord e angajată să dezvolte o armă nucleară cu rază lungă de acțiune care ar amenința direct Statele Unite.”
Situația capabilităților nucleare și balistice nord coreene este următoarea: există capabilități pentru arma nucleară cu uraniu și plutoniu, există capabilități pentru rachete cu rază medie spre lungă, capabile să atingă coasta Statelor Unite, deci să amenințe SUA. E încă neclară capacitatea de miniaturizare și amplasare pe rachete a încărcăturii nucleare, problema declanșatorului și mai ales problema stresului zborului pe traiectorie și a stresului termic pentru o rachetă cu încărcătură nucleară, elemente ce nu au fost niciodată testate.
Între timp, de la prima întâlnire la Singapore între președintele American Donald Trump și Kim Jong Un, au încetat testele nucleare și tirurile cu rachetele balistice în ultimele 15 luni iar ostaticii americani capturați în Coreea de Nord au fost eliberați, acestea fiind obiective ale președintelui SUA și realizări ale diplomației sale. Însă pe drumul ce vizează reconstrucția încrederii între cele două state, transformarea relațiilor actuale, stabilirea regimului păcii și denuclearizarea completă, nu există progrese, iar vizita din ianuarie a delegației nord Coreene în Statele Unite s-a soldat cu un eșec.
Însă, până la o viitoare întâlnire a celor doi președinți, anunțată de către discursul de marți noapte privind Starea Națiunii a Președintelui Donald Trump – deși locul nu e încă bătut în cuie – pentru 27-28 februarie, sunt necesare întâlniri de lucru la nivel tehnic pentru a marca progrese relevante. Coreea de Nord așteaptă gesturi consistente din partea SUA(neprecizate) dar care ar fi în negociere. Pe de altă parte, SUA așteaptă progrese substanțiale în materie de denuclearizare. Deja anunțurile făcute public de către Steve Biegun, reprezentantul special al Departamentului de Stat pentru Coreea de Nord, vorbesc deja despre încetarea războiului din Coreea(formal încă activ din 1950) și semnarea păcii.
În timp ce Biegun a plecat la Phenian, pentru a stabili reuniunile tehnice și progresele necesare pentru ca întâlnirea la nivelul președinților să aibă loc, Coreea de Sud a salutat progresele în această materie. Pe de altă parte, alegerea Vitenamului ca loc de întâlnire, dacă aceasta va fi opțiunea finală, are semnificație imagologică fantastică: după un război teribil și lung în Vietnam, Statele Unite au ajuns principalul partener al acestui stat și are cele mai strânse legături cu Hanoiul. E un bun simbol pentru încheierea păcii în Războiul din Coreea.
Asumarea încheierii războiului și semnării formale a acordului de pace, apoi asumarea publică a faptului că Statele Unite nu vor invada Coreea de Nord și nici nu vor încerca să răstoarne regimul Kim Jong Un sunt garanții publice date de Biegun care ar putea fi acordate formal de către Președintele Trump, la întâlnire. Pe de altă parte, marea temere a establishmentului american de securitate și apărare este ca nu cumva, între dovezile de bună credință și construcție a încredere acordate de președintele American să nu se afle și retragerea trupelor și a bazelor americane din Coreea de Sud și din regiune.
Luni, 4 februarie, SUA și Coreea de Sud au ajuns la un acord preliminar asupra costurilor menținerii celor circa 30.000 de soldați americani în Coreea de Sud, eliminând temerea că Președintele Trump, într-unul din gesturile sale impulsive, ar hotărî brusc retragerea trupelor din Coreea de Sud. Aceasta deoarece în campania electorală Donald Trump a vorbit pe larg despre aducerea soldaților americani acasă și ar putea utiliza această pârghie pentru construirea încrederii. Se pare, totuși, că momentul e depășit, asta deoarece acordurile de finanțare a staționării au fost semnate iar în plus, consilierii pe securitate i-au arătat președintelui în exercițiu beneficiile și rolul bazelor militare americane din regiune. De altfel, Kim Eui-keum, purtătorul de cuvânt al președintelui sud-coreean Moon Jaein, a salutat, în numele țării sale, decizia privind cel de-al doilea summit TrumpKim și perspectivele păcii.