Evenimentul Zilei > Economie > Rămân reformele PNRR doar pe hârtie? Ce se întâmplă cu banii europeni: „Trebuie să facem pași concreți”
Rămân reformele PNRR doar pe hârtie? Ce se întâmplă cu banii europeni: „Trebuie să facem pași concreți”

Rămân reformele PNRR doar pe hârtie? Ce se întâmplă cu banii europeni: „Trebuie să facem pași concreți”

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România beneficiază în total de suma de 29, 2 miliarde de euro a fost aprobat, joi. Prima tranșă de finanțare, în valoare de 3, 6 miliarde de euro, ar urma să ajungă în țară în luna decembrie, potrivit prim-ministrului demis Florin Cîțu. Cum vor fi investiți, însă, banii și ce trebuie să facă România astfel încât reformele să nu rămână doar pe hârtie?

PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, coeziunea socială și teritorială, sănătate, reziliență economică, socială și instituțională și politici pentru noua generație. Pentru a nu rămâne doar proiecte și reforme pe hârtie, România trebuie să facă „pași concreți” pentru implementarea acestora. În caz contrar, oficialii de la Bruxelles pot să taie fondurile.

Joi, Consiliul European a subliniat că România trebuie să se ocupe de „eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea de investiții și reforme în domeniile renovării clădirilor, modernizării căilor ferate, gestionării apei și a deșeurilor, precum și împăduririi și reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenționează să le pună în aplicare pentru a-și atinge obiectivele climatice”.

La deschiderea conferinței „Standarde nZEB – Eficienţa Energetică şi Materiale de Construcţii – Ediţia a II”, eveniment organizat de Comisia pentru industrii și la care participă ministrul interimar Virgil Popescu, precum și alți specialiști din domeniu, președinta Senatului a vorbit despre creșterea eficienței energetice, pentru care România va primi 2 miliarde de euro.

Valul renovărilor imobilelor din România

Reformele în acest sens presupun renovarea unui număr de 3.500 de imobile, care, în total, prevăd 6, 5 milioane de metri pătrați, a transmis Anca Dragu, la deschiderea conferinței.

„Avem această nouă componentă la nivel european, lansată pe 14 octombrie, valul renovărilor. Şi România face parte din acest val al renovărilor şi în PNRR ştim că avem cuprinse peste două miliarde de euro pentru acest obiectiv. Vor fi renovate 3.500 de imobile cu un total de 6,5 milioane de metri pătraţi clădiri rezidenţiale, dar şi clădiri publice. Asta este o componentă pentru creşterea eficienţei energetice.

Dar putem vorbi şi despre companii, ce se întâmplă şi în zona de producţie a energiei atât pe producţie, cât şi pe consum – persoane fizice, persoane juridice (…). Ceea ce trebuie să discutăm, paşii concreţi pentru implementarea tuturor măsurilor reformelor, astfel încât eficienţa energetică să nu rămână pe hârtie, să se întâmple şi să contribuie astfel la un model de creştere economică mai sustenabil şi mai verde”, a afirmat președinta Senatului.

Eficiența energetică depinde de creșterea economică 

Anca Dragu a mai precizat că eficiența energetică poate fi atinsă doar în contextul înregistrării unei creșteri energetice și al unui consum mai scăzut, ținând cont în același imp și de „soluțiile verzi” pe care România s-a angajat să le implementeze și care au, de altfel, „implicații pozitive” pentru companii, mediu și cetățeni.

„Fără energie nu se mişcă economia. Ca atare, dacă noi dorim o creştere economică ascendentă şi un consum descendent, înseamnă că între ele intervine eficienţa energetică. Vom consuma mai puţin, dar vom fi mult mai eficienţi în consumul acestor resurse. Implicaţiile sunt pozitive pentru companii în ceea ce priveşte costul, pentru mediu, pentru că trebuie să mergem şi pe soluţii mai verzi şi trebuie să ne uităm, în acelaşi timp, şi la sustenabilitatea acestui model pe termen lung. Pentru că poate în anii trecuţi nu am avut suficient în vedere această sustenabilitate a modelului de creştere economică şi a componentei energetice pe termen lung. De aceea, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne uităm şi la cele produse de clădiri, de exemplu”, a explicat Dragu.

Ce pași trebuie să urmeze România pentru a implementa reformele

România are nevoie, în primul rând, de un proiect-pilot referitor la eficiența energetică, apoi de prevederi legislative „updatate”, care să permită reabilitarea energetică a unui număr important de blocuri și clădiri publice, potrivit secretarului Comisiei pentru Industrii și Servicii, Oana Ozmen. Deputata a mai accentuat și nevoia consolidării instituțiilor de stat cu rol de control.

„Ne propunem prin acest PNRR ca aproape 1.500 de blocuri să fie reabilitate energetic, peste 2.000 de clădiri publice, numai că este important să avem un început care constă în primul rând în a avea un proiect – pilot, care să ne aducă în faţă aceste beneficii. Este important ca legislaţia să fie updatată, este important ca autorităţile implicate – şi aici vorbim de ministerele de resort – să poată pune în aplicare această legislaţie şi este important să consolidăm acele instituţii cu rol de control, cum este Inspectoratul de Stat în Construcţii. De asemenea, nu trebuie să uităm auditorul energetic, care devine extrem de important ca rol pe care îl va avea în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor”, a declarat Oana Ozmen.

România trebuie să reducă 55% din emisiile de carbon

Consumul de energie trebuie să scadă, a precizat și președintele Comisiei pentru industrii, Bende Sandor, subliniind importanța eficientizării procesului prin utilizarea unor „ materiale de construcţii speciale sau a unor tehnologii noi, care necesită o cât mai redusă cantitate de energie, cât mai aproape de zero”.

„Acestea sunt nişte lucruri care în următoarele decenii vor marca şi vor revoluţiona toată piaţa aceasta, de la producerea energiei electrice sau gazelor naturale până la un alt nivel de trai, un alt nivel de concepţie. Nu este un drum uşor, pentru că termenele sunt exacte. Până în 2030 trebuie să eliminăm 55% din emisiile de carbon. Până în 2050, va trebui să le eliminăm în totalitate”, a precizat deputatul Bende Sandor, potrivit Agerpres.

PNRR a fost aprobat, joi, 28 octombrie, de către Consiliul Uniunii Europene. România a obținut astfel acces la suma de 29, 2 miliarde de euro. Banii europeni vor reprezenta atât fonduri nerambursabile sub formă de granturi, cât și împrumuturi. Prima tranșă de finanțare este în valoare de 3, 6 miliarde de euro și ar trebui să ajungă în luna decembrie.

Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: