Radiografia scenei politice la un an după alegerile parlamentare

Radiografia scenei politice la un an după alegerile parlamentare

Rolul opoziției a fost preluat, în parte, de președintele Klaus Iohannis și de protestatarii din stradă, PNL și USR fiind ocupate în prima parte a anului cu răfuielile interne post-alegeri. Partidele aflate la putere, PSD și ALDE, au trecut prin două cutremure politice majore care ar fi putut să le coste guvernarea. „Evenimentul zilei” vă prezintă fotografia scenei politice la împlinirea unui an de la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD, câștigat alegerile parlamentare cu peste 45% și i-au lipsit doar 12 mandate să formeze de unul singur Guvernul, o performanță atinsă doar de FSN în anul 1990. Social-democrații au cooptat ALDE la guvernare și au semnat un protocol de colaborare parlamentară cu UDMR pentru a-și asigura o majoritate confortabilă în legislativ. Principala provocare a PSD-ului a fost punerea în aplicare a programului de guvernare. Social-democrații au crescut salariul minim pe economie până la 1.450 de lei, punctul de pensie a fost majorat la 1.000 de lei, salariile din sectorul bugetar au crescut cu 21%, iar indemnizația lunară minimă pentru concediul de creștere a copilului a crescut până la 1.250 de lei. De asemenea, Guvernul a modificat Codul Fiscal pentru 2018 prin măsuri precum trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat sau reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Călcâiul lui Ahile

Principala problemă cu care s-a confruntat PSD a reprezentat-o însă dorința partidului de a modifica legile justiției. Sub conducerea fostul premier Sorin Grindeanu, PSD a trecut la nici 30 de zile de la învestire prin prima criză majoră: cele mai mai proteste de stradă după Revoluție, sub sloganul #Rezist, pe tema intențiilor Guvernul de a promova o lege a grațierii și de a modifica legislația penală. La finalul lunii noiembrie, PSD nu a mai așteptat ca Guvernul să-și asume pachetul de modificare a legilor justiției și de punere în acord a Codului Penal cu deciziile Curții Constituționale, și a înființat o comisie parlamentară specială care să aducă la zi legislația veche din 2004. Demersul a provocat noi manifestații în stradă, în care s-au implicat oficial și partidele de opoziție.

Ne puteți urmări și pe Google News

Premieră

După protestele din ianuarie-februarie au urmat câteva luni de liniște dar pe 21 iunie PSD și ALDE și-au răsturnat propriul Guvern, fiind pentru prima oară în istoria postdecembristă când un partid inițiază și adoptă o moțiune de cenzură împotriva propriului cabinet. Grindeanu a fost acuzat oficial că nu a reușit să-și coordoneze echipa de miniștri pentru aplicarea programului de guvernare. PSD l-a exclus atunci din partid pe Grindeanu dar și pe fostul premier Victor Ponta.

La începutul toamnei, PSD a fost aproape să își schimbe și al doilea Guvern după ce noul premier Mihai Tudose a anunțat pe 9 octombrie, împotriva dorinței partidului, că demisionează din funcție dacă foștii miniștri acuzați de DNA de fapte de corupție – Sevil Shhaideh și Rovana Plumb – nu fac un pas în spate.

Rezoluție

Conducerea lărgită a partidului a adoptat la Băile Herculane, pe 17 noiembrie, o Rezoluție în care acuză faptul că un „Stat Paralel și Ilegitim” format din persoane care activează sau au activat în „instituții publice de forță” încearcă prin mijloace nedemocratice să obțină controlul politic obținut de partid prin alegeri libere. De asemenea, în Parlament, social-democrații au înființat comisii speciale de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, arhiva SIPA și creșterea prețurilor la energie.

Cu ochii la Cotroceni

După ce a fost pus sub acuzare de DNA, pe 13 noiembrie, pentru constituire de grup infracțional organizat, președintele PSD Liviu Dragnea a spus că nu va demisiona din funcție pentru că în joc este viitorul guvernării și al partidului. La începutul anului viitor, PSD urmează să abordeze subiectul candidatului partidului la alegerile prezidențiale din 2019, precum și situația politică a lui Liviu Dragnea.

Tranziție post-Băsescu

După ce a intrat pentru prima oară în Parlament, cu 18 mandate de deputat și 8 de senator, în PMP a început predarea treptată de ștafetă de la președintele formațiunii, Traian Băsescu, către o altă „generație” reprezentată de președinții executivi ai partidului, Eugen Tomac și Valeriu Steriu. Noua gardă a partidului urmează să fie aleasă într-un Congres care ar fi trebuit să aibă loc în toamnă dar a fost amânat. Pe 25 iunie, PMP a semnat un protocol de colaborare cu Partidul Unității Naționale din Republica Moldova, cele două partide având ca obiectiv politic unirea R. Moldova cu România.

Călin Popescu Tăriceanu FOTO: EVZ

Marea provocare pentru Călin Popescu Tăriceanu

Cu 29 de deputați și senatori, ALDE a devenit la alegerile parlamentare a patra forță politică din Parlament. Formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu și-a canalizat energia pe două mari fronturi: pe de-o parte, a încercat să nu fie o anexă a PSD în Guvern, pe de altă parte a luptat să devină principala opțiune pentru electoratul liberal. La guvernare, ALDE s-a remarcat prin pozițiile diferite pe care le-a avut față de social-democrați pe teme fiscale majore, iar în discursul politic tema centrală a fost separarea puterilor în stat și eliminarea abuzurilor din justiție.

„În legătură cu PSD, separarea este mai dificilă, pentru că trebuie să păstrăm coeziunea guvernării. Dar au existat diferențe de atitudine pe impozitarea gospodăriilor, impozitul pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, split TVA și menținerea pilonului 2 de pensii”, a explicat, pentru EVZ, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. „Separarea de PNL este evidentă pentru că principala temă a liberalismului, libertatea și drepturile omului, a fost abandonată de PNL”, a adăugat acesta, potrivit căruia ținta ALDE pentru anul viitor este să devină un partid cu „o forță politică comparabilă cu PNL”.

Reglări de conturi

În ceea ce privește bucătăria internă a partidului, ALDE a încheiat procesul de fuziune dintre foștii conservatori și foștii liberali prin Congresul din 21-22 aprilie în care Tăriceanu a fost ales președinte unic al formațiunii. În urma unor discuții contradictorii la alegerile interne, fostul copreședinte Daniel Constantin a fost exclus, el fiind urmat și de alți membri ALDE într-o nouă construcție politică.

PNL și USR s-au luptat mai mult cu propriii membri decât cu „ciuma roșie”

PNL și USR au făcut front comun împotriva Guvernelor PSD-ALDE prin moțiuni simple, dar și o moțiune de cenzură fără reușită în Parlament, prin critici la adresa modificării legilor justiției, precum și prin atacarea la Curtea Constituțională a unor proiecte legislative adoptate în Parlament. Ambele partide și-au petrecut, însă, prima parte a anului încercând să aplaneze conflictele interne

Unii vin, alții pleacă

După un rezultat slab la alegerile parlamentare, fostul președinte al PNL Alina Gorghiu a demisionat din funcție, conducerea interimară a partidului fiind preluată de Raluca Turcan până la Congresul din 17 iunie când Ludovic Orban a fost ales președinte al PNL.

Din partid au demisionat nume sonore precum europarlamentarul Ramona Mănescu și soțul ei, fostul primar al sectorului 6, Rareș Mănescu, sau fostul ministru al Culturii, Puiu Hașotti. Pe de altă parte, liberalii i-au înregimentat pe Mihail Neamțu, fostul lider al partidului Noua Republică, precum și o serie de foști tehnocrați din Cabinetul Cioloș.

„PNL și-a clarificat o chestiune legată de leadership, și-a ales la Congres un președinte care în acest moment are cea mai extinsă legitimitate pentru a conduce partidul, respectiv Ludovic Orban. Începând de la acea dată a urmat un proces de restructurare, de rearanjare a PNL în forurile interioare, pentru a da mai multă coerență și putere acțiunilor în plan politic”, a spus EVZ și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă.

Ludovic Orban FOTO: MARIUS VLAD

Uraganul din USR

Pe 1 iunie, cel mai cunoscut membru USR, președintele formațiunii, Nicușor Dan, anunța că demisionează din funcție după apariția în partid a două tabere privind inițiativa de revizuire a Constituției, în sensul redefinirii definiției familiei. După interimatul lui Elek Levente, la sfârșitul lui octombrie, USR a avut un Congres în care Dan Barna a fost ales noul lider al partidului, Congres marcat de acuzații de influențare a votului. Partidul a fost măcinat de multiple discuții contradictorii și a pierdut 3 parlamentari.

„La un an de la alegeri, USR a confirmat că poate să fie și de fapt este, partidul acela care să aducă aer proaspăt în politica românescă. Faptul că am avut diverse dificultăți, frământări prin care am reușit să trecem și să rămânem uniți, faptul că suntem un partid care arată că poate face opoziție activă, este cea mai bună dovadă că societatea civilă din România are resurse pentru a propune o alternativă credibilă”, a spus pentru EVZ președintele USR, Dan Barna.

Ruptura de Klaus Iohannis

Liderul PNL Timiș, Nicolae Robu, a atras atenția, în octombrie, că partidul s-a îndepărtat de preşedintele Klaus Iohannis: „Nu e normal că după ce am câştigat alegerile prezidenţiale din 2014 cu Klaus Iohannis, mai departe am fost cam paraleli (...) PNL trebuie să se reapropie de preşedinte, pentru că şi alegerile prezidenţiale din 2019 se apropie, iar dacă se întârzie acest moment, va fi prea târziu şi va exista riscul pierderii alegerilor, atât de către PNL, cât şi de Klaus Iohannis”.

Doi jucători noi de urmărit: Ponta și Cioloș

Fostul premier Victor Ponta și fostul vicepremier Daniel Constantin au înființat partidul „patriotic” PRO România, lansat pe 29 mai pe terasa unui hotel din București și din care mai fac parte patru foști deputați ALDE, printre care fostul premier interimar Sorin Cîmpeanu. Ponta a spus despre acest partid că este locul în care pot veni toți membrii PSD și ALDE care sunt nemulțumiți de propriile formațiuni. După o vizită în SUA, fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș a anunțat și el, duminică, la București, înființarea unui nou partid politic care se va desprinde din Platforma civică România 100. Formațiunea va colabora cu PNL și USR, cele trei forțe politice de dreapta bifând deja o acțiune comună: unirea forțelor pentru proteste în stradă împotriva modificării legilor justiției. Partidele lui Ponta și Cioloș vor da primul examen electoral la alegerile europarlamentare din 2019.