Ideea amendamentelor constituționale, inclusiv permiterea posibilității ca parlamentul să se pronunțe cu privire la formarea guvernului, a primit „răspunsuri variate” și este „intens discutată”, le-a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă care a avut loc miercuri.
În anul 2024, Putin ar trebui să renunțe la funcția de președinte pentru a evita încălcarea unei interdicții constituționale de a avea mai mult de două mandate consecutive. Deși acesta a exclus anterior modificarea constituției pentru a rămâne în funcția de președinte, consilierii săi examinează modalități de a-i prelungi efectiv mandatul, care este cel mai lung de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace.
Kremlinul are în vedere schimbarea sistemului electoral, în încercarea de a-și păstra puterea în camera inferioară a parlamentului în alegerile din 2021, pe fondul scăderii drastice a popularității partidului de guvernământ Rusia Unită, conform unor surse care dețin informații în acest sens.
Schimbările avute în vedere ar putea să-i permită lui Putin să facă rocadă între funcții pentru a-și păstra puterea ca șef al partidului de guvernământ și prim-ministru, cu o autoritate constituțională extinsă, în detrimentul președinției, potrivit a două surse apropiate de Kremlin și a unui parlamentar al partidului de guvernământ.
Președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin, un aliat cheie al lui Putin, a scris miercuri un editorial în Parlamentskaya Gazeta, publicația oficială a parlamentului, pentru a susține că Rusia trebuie să repare „lipsa unui echilibru necesar între activitatea ramurilor legislative și executive.“
Aceasta înseamnă „cel puțin” să se permită parlamentarilor să participe la alegerea miniștrilor, „fiind nevoie de modificări ale Constituției în acest sens”, a declarat oficialul rus. În prezent, parlamentul votează aprobarea Primului Ministru și a echipei de guvernare pe care o selectează acesta sau aceasta.
În timp ce membrii pro-guvernamentali din Parlament susțin cea mai mare parte a ideii respective, un parlamentar din partidul Rusia Unită a cerut prudență, iar șeful comisiei pentru drepturile omului de la Kremlin, Mikhail Fedotov, a declarat că s-a opus oricărei modificări a Constituției.
Eforturile Kremlinului de a găsi mijloace alternative de menținere a lui Putin la putere nu au ajuns prea departe.
De asemenea, încercările de a-l convinge pe liderul Belarusului aprobe fuziunea cu Rusia – situație care i-ar permite lui Putin să preia șefia noului stat unificat – nu au avut succes. Între timp, mișcarea făcută de președintele kazah Nursultan Nazarbayev la începutul acestui an, de a renunța la independență, păstrând în același timp o politică externă și un rol de securitate al țării sale, nu este văzută de specialiști ca un model realist pentru Rusia, deoarece noul președinte tot ar putea, în teorie, să-l conteste pe Putin.

Te-ar putea interesa și: