Putin şi Erdogan, discuţii aprinse la telefon. Ce au pus la cale cei doi lideri mondiali

Potrivit Kremlinului, a fost prima convorbire telefonică între Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan de la reluarea ostilităţilor în Nagorno-Karabah, la sfârşitul lui septembrie.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au îndemnat miercuri la eforturi solidare pentru a pune capăt luptelor în Nagorno-Karabah, a informat Kremlinul într-un comunicat.

Prima discuţie telefonică între cei doi lideri de la reluarea ostilităţilor în Nagorno-Karabah

În cursul unei discuţii telefonice, cei doi lideri au fost de acord cu necesitatea urgentă a unor eforturi solidare pentru a pune capăt cât mai rapid vărsării de sânge şi a asigura o tranziţie spre o rezolvare paşnică a acestui conflict în care se confruntă Azerbaidjanul şi separatişti sprijiniţi de Armenia.

Cele două părţi au confirmat necesitatea de a respecta armistiţiul umanitar încheiat la 10 octombrie la Moscova, chiar dacă lupte sângeroase au loc în continuare, potrivit preşedinţiei ruse.

Florin Dumitrescu, mai fericit ca niciodată. Vestea cea mare pentru fani: Începe o nouă eră

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

De asemenea, a fost exprimată speranţa că Turcia, în calitate de membru al Grupului de la Minsk al OSCE, va aduce o contribuţie constructivă pentru detensionarea situaţiei, a precizat Kremlinul.

Coprezidat de Franţa, Rusia şi Statele Unite, Grupul de la Minsk este principalul mediator în acest conflict de aproape 30 de ani

Pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, el mai include ca membri permanenţi Turcia, Germania, Italia, Suedia şi Belarus. Dar nu a reuşit niciodată să găsească o rezolvare durabilă a conflictului.

Potrivit preşedinţiei turce, Recep Tayyip Erdogan i-a spus omologului său rus că Turcia este în favoarea unei soluţii permanente în Nagorno-Karabah şi a acuzat Armenia că  a făcut permanentă ocuparea  acestei regiuni separatiste.

Conflictul Nagorno-Karabah s-a soldat cu 30.000 de morţi

Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit în cea mai mare parte de armeni, s-a desprins din Azerbaidjan după căderea URSS, ducând la un război, la începutul anilor 1990, care s-a soldat cu 30.000 de morţi.

Luptele, care nu au încetat niciodată cu adevărat, au izbucnit la 27 septembrie cu o violenţă nemaiîntâlnită după armistiţiul din 1994. Potrivit unor bilanţuri parţiale, până în prezent s-au înregistrat peste 600 de morţi.

Oferind un sprijin de neclintit Azerbaidjanului, Turcia a apărut ca un nou actor capabil să bulverseze echilibrul de forţe din această regiune mult timp considerată în sfera de influenţă a Moscovei, informează Agerpres.