Presedintele rus a semnat ieri un decret de suspendare a participarii Rusiei la Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa (CFE), care limiteaza nivelul arsenalelor militare de pe continent.
Vladimir Putin da din nou de furca Washingtonului si liderilor europeni. Dupa repetate avertismente prin care sublinia ca nu va tolera extinderea militara a Americii si a NATO in apropierea granitelor rusesti, el a suspendat ieri participarea Rusiei la tratatul care reglementa diminuarea armamentului conventional in Europa. Potrivit agentiei RIA Novosti, decretul mentioneaza bazele militare americane din Romania si Bulgaria printre motivele acestei decizii.
Usa dialogului e intredeschisa
Decizia survine in urma declaratiilor belicoase ale diplomatiei ruse, care a amenintat recent ca va indrepta rachetele nucleare spre capitalele europene si spre Washington daca interesele si securitatea Moscovei vor fi periclitate. De altfel, Vladimir Putin a justificat semnarea decretului prin „circumstante extraordinare care afecteaza securitatea Federatiei Ruse si care necesita masuri imediate”.
Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, prin aceasta decizie Moscova nu va mai accepta inspectarea instalatiilor sale militare de catre observatorii NATO si nu isi va mai limita arsenalul militar. Ministerul a anuntat insa ca moratoriul impus asupra tratatului „nu inseamna ca Rusia inchide pe deplin usa pentru dialog”.
Decretul lui Putin a provocat preocupare si dezamagire in Europa. NATO a anuntat ca regreta aceasta „masura dezamagitoare”, considerand-o „un pas inapoi”. Germania, SUA, Cehia si Polonia si-au exprimat si ele nemultumirea fata de actiunea Rusiei.
Evgheni Volk, presedintele fundatiei Heritage din Washington, crede ca Moscova se indreapta spre un nou Razboi Rece: „Amenintarile Rusiei s-au materializat, iar Rusia ar putea sa mearga mai departe si sa isi repozitioneze in Europa tintele pentru rachetele nucleare, asa cum a procedat si in anii ‘70.”
In schimb, Pavel Felgenhauer, un analist militar din Moscova citat de agentia Asociated Press, considera ca Rusia nu are niciun interes sa se lanseze intr-o cursa a inarmarii foarte costisitoare, intrucat nu se confrunta cu nicio amenintare militara grava. „Efectul de impacare pe care l-a avut vizita lui Putin la resedinta de vara a familiei presedintelui Bush se va evapora rapid”, apreciaza Felgenhauer.
Tratatul dezbinarii
Din cauza divergentelor dintre Alianta Nord-Atlantica si Rusia, tratatul CFE nu a fost insa niciodata aplicat in forma sa revizuita. Membrii NATO au respins ratificarea noii formule pana cand Rusia isi retrage trupele din Georgia si Republica Moldova, conform angajamentelor pe care Moscova si le-a asumat la Istanbul.
La randul ei, Rusia e nemultumita de extinderea capacitatii militare americane pana in Romania si Bulgaria. Presedintele Vladimir Putin a criticat deschis si planul SUA de largire a scutului antiracheta prin amplasarea unor elemente strategice in Polonia si Cehia, Rusia urmarind de fapt sa-si deplaseze fara constrangeri trupele pe propriul teritoriu.
OBIECTIVE
Pactul dezarmarii, in vigoare de 15 ani
> Tratatul CFE a fost semnat pe 19 noiembrie 1990, la Paris, de statele membre ale NATO si ale Pactului de la Varsovia. Acordul a intrat in vigoare in 1992 si a fost modificat in 1999, la Istanbul. Obiectivul initial era eliminarea capacitatii celor doua parti de a lansa atacuri prin surprindere.
> Acordul impunea limite pentru cinci categorii de armament greu in spatiul dintre Oceanul Atlantic si Muntii Urali si a condus la distrugerea a peste 600.000 de tancuri, vehicule de transport, piese de artilerie si aparate de zbor, precum si la reducerea efectivelor, de la 5,7 milioane la trei milioane de soldati.