Ca urmare a acestor elemente strecurate către presă, John Bolton, consilierul pe Securitate națională al Președintelui Trump, într-o întâlnire cu Președintele Zelenski la Kiev, și Mike Pence, la Gdansk, în schimbul de mesaje cu același președinte ucrainean, au dat asigurări că acest pas nu are loc. Public, totul a fost redus la dorința administrației Trump ca să existe documente pentru tot acest ajutor militar fără un decont foarte exact. În culise, au apărut și alte teme și condiții, care trădează și alte elemente de preocupare. Dar cea mai credibilă și relevantă preocupare a SUA, cu posibilă legătură cu subiectul asistenței militare, pare cea legată de privatizarea companiei pentru motoare de aviație Motor Sich către China sau Rusia, prin intermediul unor off – shoreuri.

Dosarul Motor Sich este unul extrem de complex și dificil. El acoperă o întreagă istorie a cercetărilor, a tehnologiei militare, aerospațiale și aviatice a Uniunii Sovietice după destrămarea sa, dar și elemente foarte complexe ale rivalităților actuale la nivel global. Astfel, nu poți să primești ajutor militar din partea unui stat vânzând produse unui stat potențial inamic – China, în cazul de față. Întradevăr, perspectiva privatizării companiei din Zaporoje, zona de sud-est a Ucrainei, prin vânzarea pachetului majoritar de acțiuni către BeijingSkyrizonAviation, prin concentrarea acțiunilor în offshore-uri, a dus la investigația autorității anti-monopol în iunie, în timp ce SBU, serviciul de informații al Ucrainei, a blocat deja tranzacția în aprilie, confiscând/ blocând de la tranzacție acțiunile. Mai mult chiar, pe de altă parte, compania ucraineană este implicată în producerea, vânzarea și repararea – respectiv mentenanța – motoarelor de elicoptere vândute deja în Rusia, asta deși Ucraina se află în război în Donbas cu Moscova.

Tema a fost una extrem de prezentă în dezbaterea, anchetele și scandalurile publice din Ucraina, iar compania în sine a insistat că e vorba despre produse civile, destinate exclusiv contractelor civile. Însă susținerea aceasta este inacceptabilă, odată ce nu există diferențe între motoarele de pe elicopterele civile și cele militare, motoarele în cauză fiind considerate din start produs cu dublă utilizare, deci subiect al sancțiunilor internaționale către Rusia și a celor reciproce bilaterale ucraineano-ruse. În plus, perspectiva dezvoltării unei componente de motoare de rachetă, la Motor Sich, dublată de perspectiva ca aceste capabilități să plece către China sau Rusia face ca dosarul să fie și mai complicat. Dosarul este o reflectare vie a interdependențelor din perioada sovietică.

Producția de motoare din Ucraina este realizabilă cu un număr de piese și subansamble din Rusia, lanțurile de producție nefiind independente nici azi. Apoi Rusia produce fuzelaje, aripi, elice, toate celelalte componente, nu însă și motoare de elicopter. Este dependentă de Ucraina, are peste 600 de elicoptere militare și un număr relevant de elicoptere civile care fac mentenanța și reparațiile în Ucraina(sau Belarus, la reprezentanțe locale ale Motor Sich) și achizițiile noilor elicoptere se fac tot cu motoare din Ucraina. Unele facilități funcționează în Donbas, în zona ocupată, de unde și preocupările privind cooperarea cu teroriștii și utilizarea unor componente de către ruși și pro-ruși direct în Donbas.

Dar cea mai mare acuzație pentru Motor Sich vine de la plata unor pretense impozite și taxe către autoritățile separatiste, deci susținerea financiară a teroriștilor de către companie prin plata acestor sume nedatorate și care presupun un tip de recunoaștere a autorităților separatiste. Pe de altă parte, apariția în presa americană a unor informații din dosarul Motor Sich a dus la atacuri ale companiei ucrainene care consideră că aceste pretenții de a evita vânzările către China mută producția către Rusia și favorizează creșterea finanțărilor companiilor ruse, nu sancțiunile la adresa lor.

Propunerea americană vizează achiziția prin privatizare de către o firmă americană a firmei ucrainene de avioane /elicoptere militare și de rachete. Agenția Americane de Investiții e implicată, de asemenea, prin sprijinul pe care urmează să-l ofere investitorului strategic pentru a prelua compania. Important este însă, și ce se va întâmpla cu compania odată privatizată, fiind nevoie de piețe și producție. Rusia are o alternativă germană, ca sursă de motoare, dar numai atunci când vor fi ridicate sancțiunile. Însă astăzi detașarea de furnizorul ucrainean și crearea lanțului independent rus pentru producția de motoare de elicoptere nu există și e greu de prezis că s-ar putea ajunge acolo până la finele lui 2020, cum a cerut Vladimir Putin.

China dorea să achiziționeze ea compania, parte a unei perspective sino-rusă de cooperare strategică și producere a unui elicopter strategic greu de luptă. Acțiunea americană legată de Motor Sich și preocupările aferente arată foarte clar că SUA a învățat lecția din sistemul G5 de telecomunicații construit de China. E vorba despre o acțiune minuțioasă, realizată pas cu pas, sub radar, fără mare zgomot de către Beijing, prin care au fost achiziționate companii de jur împrejurul lumii, care aveau brevete și făceau cercetări ce vizau de la materiale speciale la formule de comunicare sau încifrare de informații, toate ajungând să contribuie la un salt tehnologic pe care companiile chineze însele, fără competențele cumpărate, nu l-ar fi putut face. Combinația de hacking de tehnologie și cercetare a dus la saltul enorm, iar SUA a blocat deja tranzacții și achiziții chineze în Europa și Germania.

Acum a ales să evită orice surpriză pe achizițiile de tehnologie de vârf în materie aero-spațială, preluând ea însăși companiile cu asemenea capabilități. De aici preocuparea și zvonurile privind blocarea ajutorului militar către Ucraina – acțiune infirmată deja – pentru a soluționa temele sensibile ale relației bilaterale în materie de înaltă tehnologie și capabilități strategice.

Te-ar putea interesa și: