O a doua speculație este că demiterea a fost determinată de presiunile făcute de către John Bolton pentru o poziție dură a SUA și a Președintelui Turmp în legătură cu Iranul, inclusiv prin măsuri directe și lovituri punitive, dacă nu chiar declanșarea unui război. Nu s-a încheiat bine tumultul din jurul demiterii/demisiei lui Bolton și tema Iranului a sărit în aer pe un alt meridian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, aflat în campania electorală pentru alegerile generale pe 17 septembrie, cap la cap cu generalul Benny Gantz și Partidul său Alb-Albastru, a găsit cu cale să dea o lovitură de maestru și să-și crească substantial șansele de realegere. Nu numai că a anunțat ocuparea definitivă, din rațiuni de securitate, a unor zone din Cisiordania, respectiv Valea Iordanului – vizând voturile coloniștilor care votează, de obicei, cu partidele de dreapta sau ultra-religioase – dar a anunțat public descoperirea a unui site iranian nuclear secret, neanunțat AIEA- Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, astfel Iranul încălcând Acordul nuclear JCPOA cu comunitatea internațională.

De altfel, în cazul dat publicității, despre construcțiile de la Abadeh, la sud de Isfahan, serviciile de informații israeliene au identificat o facilitate nucleară neraportată AIEA pe care au filmat-o din satelit și au prezentat-o presei internaționale. E vorba despre o facilitate de cercetare pentru arma nucleară, operațională cel puțin din 2003, dacă nu anterior, care a fost identificată de către israelieni după ce au capturat o arhivă iraniană încă din ianuarie 2018, arhivă care cuprinde activitățile nucleare iraniene. De altfel, la scurt timp, în mai 2018, SUA – notificată de către partea iraniană, sau, cel mai probabil, care știa aceste detalii dar a ales să nu reacționeze imediat – a fost nevoită să ia măsuri publice și a ales să se retragă formal din acordul nuclear pe motiv că Iranul nu reapectă angajamentele din acord. Tema este extrem de delicată și presupune mai multe secvențe.

Mai întâi, existența site-ului e greu de negat. Israelul are fotografii ale sale dar și pe cele de după iunie-iulie 2019 când, aflând că Israelul a capturat arhiva, Teheranul a încercat să ascundă urmele și a distrus site-ul. Benjamin Nehanyahu a subliniat prezentând a doua poză, de după momentul distrugerii sale. Acest lucru ar proba intenția ascunderii probelor dezvăluite sau capturate de către Israel, o circumstanță agravantă pentru Iran. Pe de altă parte, marea problemă este dacă, potrivit acordului, Iranul și-a distrus facilitățile de cercetare nuclearăcivilă sau militară.

Deci, dacă după iulie 2011 facilitatea nu a mai funcționat, iar ulterior a fost distrusă, chiar și în iulie 2019, înseamnă că Teheranul a respectat regulile jocului și acordul nuclear, iar probele furnizate public de către Benjamin Netanyahu au doar relevanță pentru campania electorală. De altfel, principalul său rival, Benny Gantz, care a resimțit lovitura electorală cu relevanță pentru publicul și alegătorii israelieni, a reproșat premierului folositea informațiilor sensibile pentru propagandă, pe care le-a calificat drept rezultatul unei judecăți înguste, care reflectă doar preocuparea egoistă de campanie a premierului Netanyahu, nicidecum responsabilitatea și grija pentru protecția surselor și informațiilor clasificate obținute de către serviciile israeliene.

Totuși, informația privind programul nuclear iranian care ar continua, fără locație și fără detalii sau poze, a fost dată publicității de către premierul israelian încă din mai 2018, prefațând retragerea SUA din JCPOA, acordul nuclear cu Iranul. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, instituția chemată să supravegheze programul nuclear iranian – condusă, în momentul de față, de un director general roman, ambasadorul Cornel Feruță – susține că afirmațiile premierului nu modifică evaluările sale din 2015 și că nu există/nu deține nici o probă care să arate activitatea legată de dezvoltarea armelor nucleare iraniene după 2009. Ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, a declarat că Netanyahu, alături de unii membri ai Administrației Trump, își doresc un război, și l-a acuzat pe premierul israelian de ipocrizie, reproșându-i că, deși Israelul deține arme nucleare – un fapt real – el reproșează alegații despre programe nucleare presupuse ale altor state, prezentând probe despre un sediu demolat în Iran. Declarația este complet neconvingătoare pentru că ea nu conține negarea existenței unui site nedeclarat către AIEA la Abadeh, ci vorbește doar despre distrugerea site-ului, care a avut loc, totuși, în iunie-iulie 2019, după preluarea datelor despre site de către partea israeliană, nicidecum în 2011, când a intrat în vigoare JCPOA și trebuia să nu mai existe nici o facilitate nucleară operative a Teheranului.

Ambiguitatea poate indica minciuna, care e oricând casus beli, o sursă de conflict și război. Pe de altă parte, încălcarea angajamentelor în acordul nuclear de către Iran a fost subliniată de către SUA în mai 2018, când s-a retras din acord, reintroducând sancțiuni dure contra Iranului ce costă în mod substanțial populația și statul iranian, în primul rând sancțiunile privind exporturile de petrol. Nu știm probele de la baza deciziei, dacă e vorba despre cele israeliene sau altele, însă preocuparea curentă pare să fie reluarea îmbogățirii uraniului dincolo de limitele convenite de acord, un fapt despre care Iranul a avertizat deja. AIEA, Agenția Internațională de Exergie Atomică, a confirmat luni instalarea de noi centrifuge și reluarea îmbogățirii uraniului între-un nou sediu. De asemenea, un site nedeclarat, de la Turqyzabad, descoperit și el de către Israel, ar fi locul amplasării acestor facilități astăzi.

Solicitarea de a “răspunde prompt la întrebările legate de declarațiilor de salvgardare de către Iran” a venit din partea AIEA chiar luni, iar tema pare mult mai serioasă acum și, cu adevărat, un subiect gata să determine tensionarea majoră a relațiilor Iranului cu comunitatea internațională, în afara celor cu Israelul și SUA deja în prag de explozie. Lumea clocotește după ultimele dezvăluiri, alunecând spre război deschis cu Iranul. Ascunderea unor facilități de cercetare a armelor nucleare sau de amplasare a unor centrifuge și îmbogățire a uraniului dincolo de cantitatea stipulată în Acordul nuclear face ca presiunea internațională să crească.

Israelul a dobândit noi argumente puternice, iar în primul rând SUA – chiar fără Bolton, principalul susținător al represaliilor armate împotriva Teheranului – dar și celelalte state occidentale și celelalte membre ale Consiliului de Securitate și semnatare ale Acordului Nuclear JCPOA, să rămână fără argumente împotriva unei sancționări a Iranului inclusiv militară, în tentativa de a elimina site-urile cu probleme de pe teritoriul iranian prin bombardare chirurgicală.

Te-ar putea interesa și: