Coaliţia de guvernământ s-a răzgândit după ce a fost criticată de Comisia Europeană.
Comisia Europeană i-a semnalat cabinetului Boc să lase Legea prefecţilor aşa cum este. Şi anume, reprezentanţii guvernului în judeţe să rămână înalţi funcţionari publici şi, în niciun caz, să se revină la vechiul statut în care puteau fi membri de partid.
După ce, în urmă cu câteva săptămâni, PDL şi PSD au decis să schimbe Legea prefecţilor, în numele coaliţiei de guvernământ, doi deputaţi, Mircea Duşa (PSD) şi Petru Călian (PDL), au depus săptămâna trecută o iniţiativă legislativă în acest sens. Aceasta prevede ca prefecţii şi subprefecţii să redevină funcţii politice, astfel încât cei care le ocupă să poată fi şi membri de partid. Propunerea tocmai fusese înregistrată la parlament şi urma să intre în discuţia Senatului. Din cauza opoziţiei Comisiei Europene, liderii PSD şi PDL au decis să o stopeze. Hrebenciuc: „Ar da rău la Comisia Europeană”
Decizia de a renunţa la schimbarea legii a fost luată luni dimineaţă, la şedinţa coaliţiei. Mesajul a fost transmis ulterior de Mircea Geoană şi Viorel Hrebenciuc senatorilor, respectiv deputaţilor PSD. „Renunţăm la schimbarea Legii prefecţilor. Ar da rău la Comisia Europeană”, a explicat, succint, Viorel Hrebenciuc luni după-amiază la şedinţa deputaţilor social-democraţi. Un alt argument adus de acesta pentru inoportunitatea politizării făţişe a prefecţilor a fost acela că ar conduce la rivalităţi în partid. Unii prefecţi, prin puterea dată de funcţie, ar revendica şi conducerea filialei judeţene a partidului şi atunci ar intra în competiţie cu actualii şefi de organizaţii, care, de regulă, sunt şi preşedinţi ai consiliului judeţean. Acelaşi mesaj, că legea nu se mai modifică, a fost transmis de Mircea Geoană şi senatorilor PSD. Scurt şi fără explicaţii.
Pentru a nu se face de râs prin retragerea iniţiativei legislative, aceasta îşi va urma cursul în mecanismul parlamentar, dar atunci când va fi dezbătută va fi amendată, scoţându-se tocmai prevederile referitoare la prefecţi şi subprefecţi.
„Nu retragem iniţiativa, dar eliminăm din ea prevederile referitoare la politizarea prefecţilor şi subprefecţilor”, ne-a declarat deputatul Mircea Duşa, unul dintre iniţiatori. Din iniţiativa legislativă nu vor dispărea însă prevederile referitoare la politizarea serviciilor deconcentrate. Directorii acestora vor putea fi membri de partid.
SUBORDONARE POLITICĂ Înalţi funcţionari publici, dar numiţi de baronii locali Faptul că prefecţii rămân înalţi funcţionari publici nu garantează nici pe departe că vor fi apolitici. Conform deciziei coaliţiei de guvernământ, PSD şi PDL şi-au împărţit în mod egal cele 42 de funcţii de prefecţi şi cele 84 de subprefecţi. Deja în mai multe judeţe s-a trecut la schimbarea liberalilor cu oamenii noii puteri. Mai mult, regula stabilită în coaliţie a fost aceea a administraţiei monocolore. Mai precis, PSD şi PDL îşi vor numi fiecare prefecţii în judeţele unde deţin şi funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene, care, de regulă, sunt şi şefii filialelor celor două partide. Astfel, deşi au statut de înalţi funcţionari publici, reprezentanţii guvernului în teritoriu nu sunt propuşi de premierul Emil Boc, ci de baronii locali. Aceştia selectează pentru funcţia de prefect persoane din anturajul lor care, chiar dacă renunţă formal la apartenenţa politică, nu renunţă şi la subordonarea faţă de şeful de partid.