Editura Evenimentul si Capital

EXCLUSIV EvZ. Protocoalele Parchet-SRI, făcute praf și pulbere într-un document bombă aflat la Curtea Constituțională

Autor: | | 17 Comentarii | 14443 Vizualizari

Evenimentul zilei a intrat în posesia „Concluziilor scrise” depuse, în dosarul 1494E/2018 privind conflictul dintre Parlament și Ministerul Public, la CCR de către Senatul României, document pe care îl publicăm integral.

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, joi, pentru 11 decembrie soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, care face obiectul dosarului 1494E/2018.

Soluționarea conflictului, declanșat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, a fost cerută de președintele Camerei Deputaților.

Protocole care își fac efectul și după denunțare

Povestea a început pe 8 octombrie 2018 când Curtea Constituțională a anunțat că a fost sesizată de către președintele Camerei Deputaților cu o „cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională”. Tot atunci CCR a stabilit termenul de 22 octombrie înăuntrul căruia părțile și-au putut exprima, în scris, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia. Pe 14 noiembrie, la cererea președintelui Camerei, Curtea a amânat termenul de judecată pentru 28 noiembrie.

În sesizarea Camerei Deputaților la CCR, se arată, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor. „Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații, și-a încălcat propriile competențe constituționale, și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI”, se arată în sesizarea Camerei Deputaților, la Curtea Constituțională. Tot acolo se precizează că protocoalele secrete clasificate dintre Ministerul Public și SRI nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Textul sesizării arată că procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 și 2016, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, au uzurpat competența Parlamentului prin semnarea protocoalelor.

Reînvierea unei norme comuniste

În sesizarea Camerei se face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică. Ea conține istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General și SRI, în 2009 și 2012. Referitor la protocolul din 2009 se arată că: „legea nu definește categoria «infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale, distinct de infracțiuni împotriva siguranței naționale» iar definiția dată noțiunii de siguranță națională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (...) Cu alte cuvinte, PICCJ a reînviat o normă comunistă abrogată, repunând SRI în competențele vechii Securități comuniste, contrar voinței Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiției de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI din 2012, se spune că acesta „extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG 6/2016”. Totodată, „protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonații ofițerilor de informații”.

Concluzii scrise în Dosarul nr. 1494E/2018

I. Cu privire la conflictul juridic de natură constituțională Conflictul juridic de natură constituțională, a cărei constatare și soluționare sunt cerute în sesizarea transmisă Curții Constituționale de către Președintele Camerei Deputaților, se încadrează în toate definițiile date de Curte acestui termen:

Este un conflict de competență pozitiv, întrucât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a arogat cu de la sine putere, atribuția de a stabili, într-un Protocol încheiat cu Serviciul Român de Informații, norme juridice în domeniul cercetării și urmăririi penale, deși, potrivit Constituției, această prerogativă – care ține de monopolul politicii penale – revine Parlamentului, care este și unica autoritate legiuitoare în stat. În urma încheierii acestui act în 2009, aspecte importante ale cercetării și urmăririi penale, ca și ale procesului penal, ca atare, au fost reglementate de două categorii de norme imperative, de naturi și forțe juridice diferite: norme cuprinse în Codul de procedură penală și norme cuprinse în protocoale de colaborare secrete. Toate acestea au avut însă efecte identice: culegerea și administrarea unor probe, în baza cărora cetățeni au fost judecați și condamnați penal. Probele obținute în urma aplicării Protocolului din 2009 de către ofițeri SRI sunt, în principiu, lovite de nulitate absolută, întrucât au fost cuprinse într-un document secret.

În urma încheierii protocoalelor secrete, la care face referire semnatarul sesizării, s-au produs blocaje instituționale în activitatea parchetelor: acestea nu au putut pune în aplicare prevederile art.131 alin.(3) din Constituție pentru a exercita conducerea și supravegherea activității desfășurate de organele de cercetare penală speciale, alcătuite din ofițeri SRI, textul constituțional referinduse expres numai la organele de cercetare ale poliției judiciare;

Protocoalele secrete au dat naștere unei situații juridice conflictuale între SRI și Ministerul Public, pe de o parte și Parlament și instanțele de judecată, pe de altă parte, întrucât au conferit ofițerilor SRI atribuții de cercetare penală într-un domeniu rezervat prin lege magistraților procurori. A fost afectată și plenitudinea de competență a parchetelor în procedura de urmărire penală. Un număr nedefinit de dosare penale ajunse în fața instanțelor de judecată s-au bazat pe informații secrete furnizate de SRI, la care persoanele urmărite sau aflate în stare de judecată, nu au avut acces, iar magistrații procurori nu le-au apărat drepturile procesuale, așa cum îi obliga art.131 alin.(1) din Constituție.

II. Cu privire la admisibilitatea sesizării

Președintele Camerei Deputaților are competența de a sesiza Curtea Constituțională potrivit art.146 lit.e) din Constituție, iar Regulamentul acestei Camere permite ca această competență să fie încredințată unui vicepreședinte.

III. Pe fond

Ministerul Public a încheiat cu SRI în 2009 un protocol de colaborare, clasificat STRICT SECRET și un alt astfel de document, în 2016. Semnarea protocolului a fost legală: art.8 alin.(3) din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI stabilește următoarele: „Condițiile concrete de acces la sistemele tehnice ale organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de colaborare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art.57 alin.(2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale”.

Art.57 alin. (2) din Cod. proc. pen. prevede că organele de cercetare penală speciale, formate din ofițeri SRI, desfășoară acte de urmărire penală în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari, a infracțiunilor de corupție și de serviciu săvârșite de personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța navei sau a navigației ori a personalului, precum și în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute în Titlul X din C. pen. (art.394-410) și al infracțiunilor de terorism;

A MURIT! Vestea care a zguduit Capitala, in aceasta dimineata

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI