Integrarea problemei corupţiei în structura strategiei de securitate naţională a stat la baza unei Hotărâri a Consiliului Superior de Apărare a Țării, pretextul protocoalelor încheiate apoi între SRI și Parchete. Jurnalistul și fondatorul Evenimentului zilei, Ion Cristoiu, a redeschis tema acestui document CSAT, elaborat în perioada Guvernului Tăriceanu. Contrar celor afi rmate în spaţiul public, hotărârea nu prevede expres încheierea unor protocoale.
Documentul, aprobat în timpul primului mandat al lui Traian Băsescu, în guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu cu Monica Macovei ministru al Justiției, conține o singură filă care are 5 articole. „Am văzut hotărârea CSAT din 2005 vânată de toţi. Prezentarea documentului e o veritabilă lovitură de presă, deoarece reprezintă unul dintre cele mai vânate documente post-decembriste. Contrar celor afirmate în spaţiul public, hotărârea nu prevede expres încheierea unor protocoale”, a scris, ieri, Ion Cristoiu pe blogul său.
În numele anticorupției
Potrivit jurnalistului, cele 5 articole fac referire la evaziune fiscală, corupție și strângerea de bani la buget. „Este vorba de o pagină, nu mai mult, ca să dovedesc că am văzut acest document. Ca la toate hotărârile CSAT scrie sus «România, CSAT, Hotărâre privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor». Aşa se intitulează această hotărâre, 5 articole are, mari şi late, o singură filă, nu sunt articole dezvoltate, sunt lapidare, atacă şi chestiunea evaziunii fiscale, corupţiei şi strângerii de bani la buget”, a spus Ion Cristoiu. În opinia sa, cel mai important articol este cel în care corupţia este declarată factor de risc în cadrul structurii strategiei de securitate naţională. „Mi se confirmă o axiomă pe care eu am tot vânturat-o şi anume că dacă vrem să discutăm despre faptul că au avut loc abuzuri trebuie să începem de la întrebarea: De ce corupţia este factor de risc de siguranţă naţională?”, spune jurnalistul.
Bani la buget
Un alt articol din hotărârea CSAT dă startul blocării conturilor firmelor cu datorii la buget, dar nu în numele combaterii corupţiei, ci pentru a aduce mai mulţi bani în visteria statului. „Ministerul Finanţelor Publice să continue şi să amplifice măsurile pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de sigurări sociale. Este hotărâre CSAT. Care era impactul asupra siguranţei naţionale? Dar probabil nu ştiu, la vremea respectivă, nu erau bani şi e limpede că toată chestia asta cu blocarea nu are atât legătură cu lupta împotriva corupţiei, cât cu aducerea banilor la bugetul de stat”, a precizat jurnalistul.
Momentul zero
Articolul 3 al Hotărîrii CSAT aduce alături, în numele luptei anticorupţie, serviciile secrete şi alte structuri ale statului, cum ar fi Ministerul Public, fostul PNA, actualul DNA şi Ministerul de Interne, dar fără a vorbi despre încheierea unor protocoale. „Articolul 3 precizează necesitatea unei colaborări între Ministerul Public, PNA şi structurile de informaţii şi MAI pentru stabilirea priorităţilor şi identificarea mecanismelor de luptă împotriva corupţiei, fraudei şi spălării banilor. Nu e vorba de protocoale, dar e vorba, iată, se citează pentru prima dată structurile de informaţii care să facă un plan. E foarte corect. Nu spune nicăieri că trebuie să facă protocoale”, a subliniat Ion Cristoiu.
Strategie pe doi ani
La momentul adoptării HG de aplicare a Hotărârii CSAT, 1 aprilie 2005, perioada de implementare era de doi ani și avea două anexe foarte importante. Ion Cristoiu explică de ce: La punctul 4, paragraful 5 se arată procedura de lucru: sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazul de crimă organizată sau corupţie de către structurile informative şi de investigaţii prin transmiterea oricăror informaţii şi suport probator, adică poze, referitoare la săvârşirea unor acte sau fapte de corupţie sau crimă organizată. „Asta înseamnă implicarea serviciilor. Şi să vedem instituţiile care trebuie să colaboreze. Este vorba despre CSAT, SRI, SIE, structurile informative din MJ, MAI, PNA, şi în ce constă: proceduri de comunicare şi protocoale semnate de instituţiile implicate. Deci, protocoalele s-au bazat pe o hotărâre de Guvern. Eu spun că e corectă. Care a fost publică”, a afirmat jurnalistul.
Desecretizarea, declarată neconstituțională
Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea au depus, anul trecut, o propunere legislativă de desecretizare a Hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia. În 30 ianuarie, acest an, CCR a admis sesizările PNL, USR, ÎCCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu legea privind declasificarea unor documente întocite în baza Hotărârii CSAT nr.17/2005 privind combaterea corupţiei. Jurnalistul Ion Cristoiu insistă și crede că preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să desecretizeze Hotărârea CSAT: „Deşi s-a petrecut în 2005, este un moment istoric, momentul în care lupta împotriva corupţiei se transformă într-o problemă de siguranţă naţională, nu avem amintiri. Mi s-ar fi părut normal şi Traian Băsescu, şi cei care au participat să spună ce s-a discutat acolo. (…) După părerea mea, domnul Klaus Iohannis ar trebui să desecretizeze. Încă o dată, nu e nimic secret”.