Cinci poliţişti care ar fi protestat înarmaţi şi împotriva cărora ar exista probe în acest sens vor fi cercetaţi de Parchetul General şi riscă până la doi ani de închisoare.
Vasile Blaga "a plătit" cu demisia de onoare pentru abaterile de la normele legale făcute de unii dintre poliţiştii protestatari, de liderii sindicali, dar şi de jandarmii care ar fi trebuit să asigure derularea, fără niciun fel de riscuri la adresa ordinii şi siguranţei publice, a marşului şi a mitingului organizat la finele săptămânii trecute. Aşa susţin, la unison, judiciarişti, procurori şi avocaţi specializaţi în Drept Penal, consultaţi de EVZ.
Dincolo de discuţiile legate de moralitatea îndoielnică a expresiilor folosite în timpul protestului, dincolo de semnificaţia gestului de a-şi arunca caschetele purtând însemnele Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi deviza instituţiei - "Pro Patria et Ordine Iuris" (Pentru patrie şi ordinea de drept), până acum, se conturează o singură infracţiune comisă - spun surse judiciare - de către cinci protestatari.
Probele, furnizate de serviciul secret al Internelor
"Au avut la ei pistoalele din dotare şi există şi probe în acest sens: fotografii şi înregistrări video. Deşi aceste probe sunt contestate de liderii sindicali - care au explicat că poliţiştii aveau la brâu tocurile goale - ştim cu toţii că participanţii la astfel de manifestaţii sunt filmaţi şi fotografiaţi. Iar pe imagini se vede foarte clar arma în toc. Ministrul (Vasile Blaga - n.r.) nu ar fi putut face declaraţii publice în acest sens fără probe. Cei cinci au fost identificaţi, iar înregistrările şi fotografiile vor fi transmise Parchetului General", au explicat sursele citate.
E drept că poliţiştii au fost atent "vegheaţi" de serviciul secret al Internelor la toate manifestările de acest gen. "Şi la protestul din toamna anului trecut, unii dintre protestari au avut arme şi au stat chiar de vorbă cu pre şedintele care a mers în mijlocul lor. Atunci nu s-a mai lăsat cu sancţiuni...", a venit replica sin d icaliştilor.
LA LIMITA LEGII
Abateri în serie de la lege şi morală, o singură faptă penală
Din punct de vedere moral şi legal, poliţiştii - cei care ar trebui să reprezinte simbolul respectării tuturor normelor într-un stat de drept - au săvârşit mai multe abateri.
Iată care au fost acestea, în opinia specialiştilor:
MARŞ NEAUTORIZAT ŞI MITING LA COTROCENI. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a explicat că "potrivit articolului 39 din Constituţie, mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura doar în mod paşnic, fără niciun fel de arme, ceea ce s-a şi întâmplat".
Şi Legea privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice preia prevederile constituţionale, însă se precizează că un marş de amploarea celui de vineri ar fi trebuit să aibă un aviz scris din partea edilului-şef.
În plus, participanţii la protest au încălcat trei articole de lege: "organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate"; "nerespectarea o relor de desfăşurare, a traseelor de deplasare şi a perimetrului destinat adunării publice" şi "neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice" când au constatat că participanţii la protest recurg la o manifestare neautorizată. Toate sunt însă contravenţii, nu fapte penale, pentru care organizatorii au fost a mendaţi cu 10.000 de lei.
"IEŞI AFARĂ, JAVRĂ ORDINARĂ!". Deşi expresia folosită în timpul protestului la Cotroceni este o insultă - după cum a precizat lingvistul Mona Pologea, cercetător la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" - nu poate fi considerată şi ultraj în sensul legii penale.
"Deşi toată lumea se gândeşte că s-au referit la Traian Băsescu, protestatarii nu pot fi acuzaţi de ultraj. Ar fi fost vorba despre o infracţiune doar dacă indicau explicit funcţia persoanei sau numele acestei persoane aflate într-o funcţie publică. Adică, puteau fi acuzaţi penal doar dacă spuneau «Traian Băsescu este o javră ordinară» sau «Preşedintele e o javră ordinară», ceea ce nu s-a întâmplat. (...) În acest caz, dacă preşedintele se simte insultat, poate să-i cheme în faţa instanţei pe protestatari", a explicat un procuror, cu experienţă în astfel de cauze.
ARUNCAREA CASCHETELOR. Văzut ca un simplu "semn de protest" de către sindicalişti, gestul poliţiştilor de a-şi arunca caschetele a fost perceput, chiar de unii dintre reprezentanţii MAI, ca o ofensă adusă însemnelor naţionale.
"Teoretic pot fi cercetaţi pentru această faptă prevăzută de articolul 236 din Codul Penal («Manifestarea prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se pe dep seşte cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă»). Trebuie văzut însă contextul în care au făcut acest gest. Dacă au aruncat doar caschetele, e greu de spus. Dacă le şi călcau în picioare sau le dădeau foc, atunci, sigur puteau fi puşi sub acuzare. Evident, nu e un gest potrivit cu statutul lor", au precizat procurorii.
CU ARMELE LA PROTEST. Potrivit Legii 60/1991, "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani introducerea sau portul, de către persoanele participante, în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, a armelor de orice fel".
"PUNCTE TARI"
Blaga a asigurat aderarea României la Schengen
Cel mai mare merit al lui Vasile Blaga, în al doilea mandat al său la şefia Internelor, este acela că a pregătit, pas cu pas, aderarea României la spaţiul Schengen, prevăzută pentru martie 2011. Aşa susţin nu doar oficiali ai MAI, ci şi cei ai MAE.
De fapt, ieri, la momentul la care şi-a înaintat demisia, Blaga îşi încheiase "misiunea de preaderare", care a presupus, printre altele, securizarea aeroporturilor şi implementarea "copiei naţionale a bazei europene de date privind evidenţa persoanelor".
"Votul pentru aderare va fi politic"
"Pe 15, 16 şi 17 octombrie va fi o evaluare pe aeroporturi. La Otopeni, avem un terminal care va fi operaţional la data stabilită, iar la Biroul SIRENE nu sunt probleme, pentru că oamenii au fost şcoliţi de germani, austrieci şi elveţieni. Avem o bază de date pe care trebuie să o încărcăm, să o punem la comun cu cea a celorlalte ţări. Şi, va mai fi o evaluare a angajaţilor, pentru a se verifica dacă şi-au însuşit procedurile standard de a acţiona", au explicat specialiştii MAI.
Potrivit acestora, "votul final" în privinţa aderării va fi unul politic, al membrilor Consiliului European. "Blaga ştia bine lucrurile acestea, chestiunile de natură politică, şi le urmărea îndeaproape. Condiţiile tehnice, care au depins de el, vor fi însă îndeplinite", au ţinut să explice oficialii Internelor.
În ciuda liniştii pe care o afişează aceştia, unii politicieni sau lideri de sindicat au susţinut, ieri, că, odată cu plecarea lui Blaga de la Interne, aderarea României la Schen gen va fi pusă în pericol. În acest caz, consecinţele ar fi grave, deoarece aderarea reprezintă unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României, după integrarea în UE. Spaţiul Schengen oferă circulaţia liberă a persoanelor şi a mărfurilor şi garantează dreptul la muncă în statele membre.
"Demisia lui Blaga pune în pericol intrarea în Schengen. Blaga cunoştea foarte bine locul pe care ne aflam şi avea o legătură bună cu reprezentanţii comisiilor pentru evaluare", a conchis Marin Gruia, liderul Sindicatului Na ţional al Poliţiştilor. (Petrişor Cană, Georgeta Ghidovăţ)
Citiţi şi:
- Vasile Blaga: "Mi-am dat demisia de onoare"
- Boc: "Blaga şi-a asumat responsabilitatea pentru greşelile altora"
- Igaş, ministru de Interne. Băsescu: Rămân fără escorta poliţiei până la un raport în CSAT despre miting
- Cine s-a aflat în lupta pentru şefia Internelor
- Ponta, despre numirea lui Igaş: "Ţine strict de războiul Băsescu - grupările PDL"
- Horia Ghibuţiu, despre scandalul de la MAI: "Să trăiţi, javră ordinară!"
- Călin Hera, despre scandalul de la MAI: "Reacţie disproporţionată"