Social
Protestul pentru autostrada, subiect internațional. A ajuns în atenția BBC: „Face de rușine o națiune”
Ultimul eveniment major din România, protestul pentru autostradă, a ajuns în atenția presei internaționale. BBC notează evenimentul ca fiind unul ce „face de rușine o națiune”.
Presa internaţională a relatat pe larg despre protestul de vineri din România, care a avut loc în întreaga ţară, la iniţiativa omului de afaceri Ştefan Mandachi, care a lansat campania „România vrea autostrăzi” şi a construit, simbolic, primul metru de autostradă din Moldova.
„Cea mai mică autostradă din lume face de rușine o națiune” este titlul unui articol publicat, sâmbătă, pe site-ul BBC despre campania „România vrea autostrăzi” și în care este relatată inaugurarea de vineri de la Suceava.
Publicația britanică reamintește că Ștefan Mandachi (33 de ani), care deține un lanț de restaurante fast-food în Suceava, și-a comandat o autostradă mică, de un metru, pentru care a plătit 3.800 de lire sterline (4.400 de euro sau 5.000 de dolari). A dorit ca astfel să semnaleze lipsa de infrastructură rutieră adecvată în România.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Campania a durat săptămâni cu scopul de a atrage atenția și a ajuns la un punct culminant vineri”, mai notează BBC, când, la ora 15:00, timp de 15 minute, mai multe companii și-au oprit activitatea în semn de protest.
Omul de afaceri Ştefan Mandachi, iniţiatorul protestului ”România vreau autostrăzi”, a declarat, vineri, la inaugurarea primului metru de autostradă din Moldova, pe care l-a construit din banii săi, că nu a trăit niciodată un asemenea moment de solidaritate. ”Avem o şansă unică să restartăm România acum”, a spus Mandachi, apreciind că nu se va ”lecui” până când nu va exista autostradă la Suceava.
Protestul ”România vrea autostrăzi”, derulat, vineri, timp de 15 minute, a însemnat trafic blocat în centrul Capitalei, dar şi pe mai multe drumuri importante din ţară. În marile oraşe, oamenii au întrerupt activitatea şi au ieşit în pieţele centrale cerând îmbunătăţirea infrastructurii rutiere. În Bucureşti, tinerii au făcut un lanţ uman în Piaţa Universităţii afirmând că nu mai vor ca România să funcţioneze pe principiul ”merge şi aşa”. Şi angajaţii Reprezentanţei Comisiei Europene au întrerupt activitatea, precizând că, în perioada 2014-2020, 6.3 miliarde de euro au fost puse la dispoziţia României pentru proiecte de infrastructură, dar proiectele care se derulează sunt din perioada financiară 2007-2013, care nu au fost finalizate la timp.
Recomandările noastre
