Propunere istorică a SNAP. Sindicatul agenților din Poliție cere reînființarea sectoriștilor

Propunere istorică a SNAP. Sindicatul agenților din Poliție cere reînființarea sectoriștilor

Polițiștii de proximitate, cei care au luat locul vechilor milițieni, au ajuns să fi e depășiți de problemele actuale, susțin liderii sindicaliștilor. Unul dintre cei mai vechi agenți a povestit, pentru „Evenimentul zilei”, cât de efi cienți erau sectoriștii în timpul Comunismului și consideră desfi ințarea acestora o mare greșeală

Liderii Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP) au dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, că vor propune, oficial, reînființarea sectoriștilor, adică acei polițiști care se ocupă de relația cu populația din raza de competență a secțiilor din orașe și municipii. Motivul, susțin sindicaliștii, este că actualii polițiști de proximitate, înființați în anul 2003, în locul sectoriștilor, nu fac față cerințelor din teren. „Polițistul de proximitate a ajuns să își depășească competențele pentru care a fost desemnat, de a menține relația cu cetățeanul, să fie prietenul acestuia. În prezent, agenții fac lucrări penale, dosare cu autor cunoscut, duc sute de citații la domiciliile cetățenilor cărora le-a expirat actele de identitate, treabă care aparține Birourilor de Evidență a Populației și care o pot face polițiștii locali”, ne spun reprezentanții SNAP.

Lipsesc 1.500 de polițiști in București

În schimb, susțin sindicaliștii, sectoristul avea competențe legale diverse și mai extinse: să întocmească dosare penale, ținea evidența răufăcătorilor din zonă, întocmea dosare penale cu autor cunoscut dar și a celor cu autor necunoscut, mai ușoare. În plus, sectoristul avea dreptul să pună în aplicare mandate de aducere și de verificare a armelor. Liderii SNAP ne-au mai precizat că polițistul de proximitate a ajuns în această situație și din cauza lipsei de personal din Poliția Română. Numai în Capitală ar fi un deficit de 1.500 de polițști, ceea ce conduce la împărțirea sarcinilor către cei existenți. „Impactul este asupra populației, care poate aștepta rezolvarea unor cazuri mult timp”, ne-au explicat reprezentanți ai SNAP.

Ne puteți urmări și pe Google News

Regretul celui mai vechi agent

Mulți dintre polițiștii vechi în meserie și nu numai, regretă desfințarea sectoriștilor. Un exemplu elocvent ni l-a dat fostul sectorist Paul Catană (foto), unul dintre cei mai vechi agenți de poliție, cu peste 30 de ani de activitate. În urmă cu doi ani, acesta a dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, cum l-a păzit pe unul dintre cei mai vânați lideri din lume, Yasser Arafat, cazat în Vila Lac 2, acolo unde stă, în prezent, președintele României. Acum 30 de ani, liderul Organizției pentru Eliberarea Palestinei (OEP) a venit în vizită la Nicolae Ceaușescu. Urmărit de Mossad, ca să nu fie asasinat, Securitatea îl ascundea în mașini de marfă sau în gunoiere la sosirea sau la plecarea din țară.

Paul Catană s-a ocupat, în ultimii ani de activitate, de adminstrarea Secției 13. Era Gospodarul, cum se spune. De pe vremea când încă mai putea alerga după hoți, el ne-a spus că regretă faptul că nu s-au păstrat, după 1989, foștii sectoriști. „Un sectorist știa tot ce mișcă în cartier. Avea notat în agendă unde stă fiecare infractor în parte și, când era sesizată o faptă, mergeai la sigur, îl știai după modul de operare. Și, pe atunci, un sectorist era respectat iar oamenii certați cu legea îl știau de frică”, ne-a relatat, cu regret, Paul Catană.

Aveau respect și autoritate

„Epoca de tristă amintire” a rămas în memoria lui şi cu bune şi cu rele. Poliţistul avea, atunci, autoritate, uneori mai mult din teamă, cum spunea el într-o relatare din revista „Pentru Patrie”, iar infracţionalitatea era mult sub ce se întâmplă astăzi. Pregătirea poliţiştilor (miliţienilor) le permitea să rezolve orice speţă.

Nea Paul, cum îl ştiu toţi colegii, a lucrat numai la Secția 13, la siguranţă publică. Din 1984, a fost agent de stradă şi sectorist. Şi-a făcut „ucenicia” în jurul pieţelor şi prin zone cunoscute ca fiind cu potenţial infracţional. Matei Ambrozie sau Piaţa Sălăjan sunt locurile unde a făcut primele legitimări. În cei 30 de ani, a trecut prin toate „colţurile” de competenţă ale secţiei

Merg în misiune cu tramvaiul

O bună parte dintre problemele cu care se confruntă polițiștii bucureșteni au fost discutate, vinerea trecută, la o întâlnire a unei delegații SNAP cu șeful Poliției Capitalei, chestor de poliție Mihai-Marius Voicu. În cadrul discuției a fost abordată și problema polițiștilor de proximitate care nu au mașini în dotare. „Polițistul merge cu tramvaiul sau cu alte mijloace de transport în comun”, susțin reprezentanții SNAP. Conducerea Poliției Capitalei le-a transmis sindicaliștilor că au fost casate 350 de autovehicule din dotarea celor 26 de secții de poliție, se arată într-un comunicat al SNAP, fapt care îngreunează și mai mult activitatea agenților. „În prezent, Compartimentele de proximitate nu mai seamnă nici cu modelul elvețian, nici cu vechii sectoriști”, precizează SNAP

De la conceptul elvețian, la cel mioritic

Proiectul poliţiei de proximitate a fost implementat, în România, după modelul elvețian, cu sprijinul oficialilor din Țara Cantoanelor, în baza ordinului MAI nr. 114/2003. Prin poliţie de proximitate se înţelege „serviciul public în folosul comunităţii, care prin amplasarea teritorială şi competenţe urmăreşte cunoaşterea intereselor şi aşteptărilor colectivităţilor locale şi cetăţenilor”. Oficial, agenții ţin legătura cu persoanele în vârstă, potenţiale victime ale infractorilor, mediază conflictele între cetăţeni, supraveghează unităţile de învăţământ, având în atenţie tinerii cu comportament deviant, organizează întâlniri cu caracter preventiv şi educativ, participă la aplicarea programelor de prevenire a criminalităţii etc.. „În realitate, de la conceptual elvețian s-a ajuns la unul mioritic”, susțin reprezentanții SNAP.