Evenimentul Zilei > Social > Prolog, cel mai longeviv grup de artiști din sud-estul Europei
Prolog, cel mai longeviv grup de artiști din sud-estul Europei

Prolog, cel mai longeviv grup de artiști din sud-estul Europei

Grupul Prolog există de mai bine de trei decenii. Ceea ce uimeşte, la prima vedere, este că membrii săi nu au fost legaţi de un anume curent artistic. Dimpotrivă, în aceşti 30 de ani, fiecare s-a dezvoltat individual, a mers pe drumul său, dar, periodic, artiștii s-au întâlnit pentru a expune împreună. De fiecare dată, însă, s-au regăsit aceeaşi prieteni, cu aceleaşi valori morale. Am amintit prietenia pentru că acest sentiment este cel care i-a adus prima dată împreună şi a devenit, apoi, firul roşu al existenţei Grupului Prolog.

Grupul Prolog este un grup de artiști români, întemeiat în 1985, de pictorii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina, Christian Paraschiv și Mihai Sârbulescu. Grupul Prolog a debutat expozițional în anul 1985 cu Expoziția „Floare de măr”, la Galeria „Căminul Artei”, în București.

În prezent, Grupul Prolog este format din Paul Gherasim (1925 – 2016), Constantin Flondor, Horea Paștina, Christian Paraschiv, Mihai Sârbulescu, Ion Grigorescu, Matei Lăzărescu şi Valentin Scărlătescu.

Alături de grupul Prolog au expus, de-a lungul timpului, și alți artiști contemporani: Ioana Bătrânu, Horia Bernea, Mircea Tohătan, Sorin Dumitrescu, Vasile Varga, Florin Niculiu, Afane Teodoreanu, Matei Lăzărescu, Gheorghe Berindei, Dan Mohanu, Ion Nicodim, Ion Valentin Scărlătescu, Simion Crăciun, Ruxandra Grigorescu și Andrei Rosetti.

Prietenia este cea care a „crescut” acest grup, l-a aglutinat şi l-a adus la performanţa de a fi unul dintre cele mai longevive grupuri de artişti din România, dar, se pare, şi din Europa.

Prietenia a fost prima cărămidă. Apoi au descoperit admiraţia pentru natură, pentru Marea Creaţie, pe care şi-au propus să o redescopere, să o transpună în lucrările lor. Au experimentat „uitarea” a tot ce învăţaseră în şcoală, pentru a începe, ca un copil, să redescopere bucuriile estetice primare, acelea date de contemplarea unei flori de măr, ce stă să înflorească.

O altă caracteristică acelor din Grupul Prolog este aceea că nu obligă privitorul să ia ca pe o pecete titlul unei lucrări (au fost expoziţii în care panotarea se făcea fără etichetă). Privitorul are libertatea de a descoperi singur, prin propria sensibilitate, ce au găsit, la rândul lor, în Marea Creaţie, cei din Grupul Prolog.

Teme din cele mai diverse apar în lucrările lor: peisaje, naturi statice, câmpuri, muguri şi flori, ţăranul ca arhetip al neamului, geometrii şi spaţii, fragmente de istorie, dar şi teme ce abordează spaţiul spiritualităţii creştine: bolta, clopotul, crucea, sarcofag, vas, grâul, peştele, pâinea, țarina, strunga etc., toate îndemnând la căutarea lucrului simplu, a originii primordiale, spre descoperirea prin marea carte a naturii a darului credinţei.

Grupul Prolog s-a dezvoltat nu doar ca o „adunare” de pictori, ci a devenit o şcoală de gândire. De-a lungul existenţei sale, Prolog a polarizat oameni din variate domenii – arhitecţi, scriitori, istorici, critici – toţi împărtăşind aceleaşi valori umane, morale şi estetice.

Paul Gherasim, mentorul „ascuns” al prologiștilor, a conştientizat necesitatea sădirii seminţei continuităţii, astfel încât şi-a apropiat mulţi tineri, cărora le-a împărtăşit aceste stări transcedentale dinspre cotidian spre spiritualitate, spre darul „vederii”, dincolo de cele văzute.

La ei, tradiția nu e plictisită și nici plictisitoare, nu este desuetă. Pentru că au aplicat același principiu: să uităm ce am învățat, mai degrabă să „curățăm” tradiția de tot ce a fost pus în cârca ei, și să o redăruim oamenilor.

Grupul Prolog este un fenomen prin faptul că a rezistat atâtor decenii, mereu proaspăt, inovator, dar consecvent principiilor inițiale, în jurul cărora s-a și născut.

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: