Pachetul legislativ conține următoarele proiecte de lege: 

Concret, este vorba despre următoarele proiecte:

• Inițiativă legislativă care propune ca mamele sau, după caz, persoanele care au în întreținere copii cu vârsta de până la trei ani, să beneficieze de vouchere valorice în valoare lunară de 150 de euro pentru fiecare copil cu vârsta de până la trei ani, destinate achiziționării de servicii de asistență și îngrijire a copilului, care pot fi utilizate la creșe, grădinițe, servicii bone, etc.. 

• Proiect de lege care încurajează companiile private cu minim 30 de angajați să construiască creșe sau grădinițe pentru copiii angajaților acestora, scutindu-se din plata impozitului pe profit, anual, sumele de bani utilizate pentru construirea și/sau întreținerea acestor spații.

• Proiect de lege pentru sprijinirea creării Băncilor de Lapte Matern, având în vedere situația critică în care se află România din acest punct de vedere. 

• Inițiativă legislativă care presupune înființarea unei Comisii Naționale de Alăptare – soluție recomandată de Unicef și Organizația Mondială a Sănătății, printre statele care au deja o astfel de Comisie numărându-se Germania, Statele Unite, Canada. Situația precară în care se află România din acest punct de vedere face necesară adoptarea unor măsuri de stimulare a practicilor alăptării.

• Inițiativă legislativă care să ofere un cadru legal prin care mamele pot îngriji simultan până la trei copii, inclusiv cei proprii, lucrând ca bone, acesta fiind, de asemenea, un proiect implementat cu succes în state occidentale. 

• Proiect de lege pentru acreditarea maternităților ca Spitale Prietene cu Copilul – clasificare  lansată de UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății.

– Convingerea majorității parlamentare să voteze unul dintre proiectele de lege blocate în Parlament destinate clarificării profesiei de moașe, conform Directivelor europene aflate în vigoare.

În ceea ce privește înființarea Comisiei Naționale de Alăptare, inițiatorul a avut drept argument faptul că practica alăptării este încă una deficitară în România. Doar 20% dintre mame își alăptează copiii în primele 6 luni de viață, cu toate că Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca alăptarea să continue până la vârsta de doi ani a copilului. În același timp, rata alăptării exclusive este și mai redusă – de doar 12,6%, cifră care situează România pe ultimul loc în Europa, trendul fiind negativ, spre deosebire de cel de la nivel european. Comparativ, următoarea țară în clasamentul cu cele mai scăzute rate ale alăptării este Irlanda, cu 53%. În țările nordice, mamele alăptează exclusiv în primele șase luni de viață în proporție de 89-94%.

Rolul Comisiei Naționale de Alăptare, ar avea drept rol încurajarea, sprijinirea și promovarea alăptării prin: 1) Stabilirea strategiilor prioritare pentru creșterea ratelor alăptării; 2) Stabilirea ghidurilor de bune practici în domeniu; 3) Redactarea de materiale informative și educative despre alăptare; 4) Organizarea de evenimente pentru promovarea și susținerea alăptării; 5) Asistarea maternităților și unităților spitalicesti pentru încurajarea alăptării și 6) Asistarea maternităților în implementarea protocoalelor de promovare și susținere a alăptării.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: