Străinii pot cumpăra terenuri agricole în România doar dacă îndeplinesc o serie de condiţii, cum ar fi să le păstreze destinţia, să aibă un procent mare de angajaţi români sau să nu aibă activităţi cu companii offshore, potrivit unui proiect de lege susţinut de 23 de parlamentari PNL.
Străinii pot cumpăra terenuri agricole în România dacă le folosesc pentru culturi agricole în maximum şase luni de la cumpărare şi le păstrează destinaţia, nu au datorii la fisc nicăieri, sunt în asociaţii cu capital românesc de minimum 30%, au angajaţi români în proporţie de 60% în management şi 90% forţă de muncă, nu au activităţi cu companii offshore şi prezintă garanţii că protejează mediul şi respectă legislaţia, se arată în proiectului de lege.
"Prin prezentul proiect de lege propun introducerea unui filtru pentru achiziţia de terenuri agricole în România, reprezentat de o serie de condiţii care trebuie îndeplinite de cumpărător. Fără a împiedica dreptul unui cetăţean european de a cumpăra suprafeţe agricole, criteriile impuse ar garanta protejarea mediului, egalitatea de şanse între agricultorii autohtoni şi cei europeni, precum şi respectarea obligaţiilor fiscale către statul român", spune deputatul PNL Daniel Gheorghe, în expunerea de motive, potrivit Mediafax.
Gheorghe afirmă că aderarea la Uniunea Europeană a presupus şi liberalizarea vânzării terenurilor agricole, lucru care "a produs şi efecte adverse nedorite de legiuitor", adică s-a "pierdut din vedere protejarea fermierului român".
De asemenea, legiuitorul consideră că prin acest proiect de lege se previne eludarea legislaţiei în vigoare şi interesului cetăţenilor români, însă se respectă şi legislaţia europeană, adică drepturile cetăţenilor europeni de a cummpăra terenuri agricole în România nu sunt încălcate.
Proiectul, aflat în dezbatere publică pe site-ul Senatului, este susţinut de 23 de parlamentari PNL şi doi independenţi. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.