Evenimentul Zilei > International > Programul nuclear iranian: „toate liniile roşii” au fost depăşite, acuză Israelul
Programul nuclear iranian: „toate liniile roşii” au fost depăşite, acuză Israelul

Programul nuclear iranian: „toate liniile roşii” au fost depăşite, acuză Israelul

Noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett, a acuzat, de la tribuna ONU, programul nuclear iranian că a depăşit "toate liniile roşii, în vreme ce europenii şi americanii au îndemnat Teheranul să-i lase pe inspectorii AIEA să aibă acces la un sit din apropierea capitalei.

LA LIBRE BELGIQUE (Belgia), 28 septembrie 2021 – „Programul nuclear iranian a ajuns la o cotitură, ca şi toleranţa noastră faţă de acesta”, a declarat în faţa adunării generale a ONU dl Bennett, care i-a succedat în iunie lui Benjamin Netanyahu.

„În ultimii ani, Iranul a făcut un salt înainte în capacităţile sale de cercetare şi dezvoltare nucleară, de producţie şi de îmbogăţire. Programul de înarmare nucleară al Iranului este într-un punct critic, toate liniile roşii au fost depăşite”, a adăugat dl Bennett.

„Inspectorii au fost ignoraţi. Toate gândurile pozitive s-au dovedit eronate. Iranul încalcă în prezent acordurile cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi scapă” fără consecinţe, a subliniat dl Bennett, afirmând că Israelul „nu-i va permite” Iranului să se doteze cu arma atomică.

Teheranul nu a întârziat să răspundă, acuzându-l pe dl Bennett „că se dă drept victimă şi încearcă cu disperare să prezinte regimul israelian ca inocent” prin vocea diplomatului său Payman Ghadirkhomi.

Respingând „alegaţii fără nicio bază” şi regretând utilizarea unui „limbaj ameninţător” contra ţării sale, dl Ghadirkhomi a afirmat că Iranul nu va ezita să-şi exercite „dreptul inerent de a se apăra contra oricărei ameninţări în orice clipă”.

„Acces necesar”

Aceste declaraţii ale prim-ministrului israelian, care l-a numit de altfel „măcelar” pe preşedintele iranian, Ebrahim Raissi, vin când negocierile dintre Teheran şi marile puteri se află într-un punct mort pentru a relansa un acord istoric din 2015 limitând drastic programul nuclear iranian în schimbul unei uşurări a sancţiunilor.

Or, Israelul, care a salutat retragerea americană, sub administraţia Trump, din acest acord pentru a se restabili sancţiuni contra Teheranului, nu vede cu ochi buni un posibil acord privind programul nuclear iranian, despre care Iranul afirmă că este destinat unor scopuri civile şi nu militare.

AIEA a încheiat totuşi pe 12 septembrie un aranjament cu Iranul privind întreţinerea echipamentelor de supraveghere în instalaţiile sale nucleare, la câteva zile după ce a denunţat o lipsă de cooperare pe acest subiect.

Dar Agenţia a deplâns duminică faptul că i s-a interzis accesul „indispensabil” la un atelier de fabricare a componente de centrifuge situat la Karaj, în apropiere de Teheran.

Luni, Uniunea Europeană şi Statele Unite au presat Iranul să autorizeze inspectorii ONU să aibă acces la acest sit care, potrivit Teheranului, nu face parte dintr-un acord negociat recent.

„Cerem Iranului să dea AIEA accesul necesar în cel mai scurt timp”, a declarat însărcinatul cu afaceri american Louis Bono la o reuniune la Viena a Consiliului guvernatorilor instanţei ONU.

Dacă problema nu se rezolvă repede, „vom discuta în zilele următoare cu ceilalţi membri ai consiliului pentru a decide un răspuns adecvat”, a spus el.

UE şi-a „exprimat profunda îngrijorare”. „Este o evoluţie îngrijorătoare”, a subliniat ea, cerând Iranului să-i primească pe inspectori la Karaj.
Pe 23 iunie, Teheranul afirmase că a dejucat o operaţiune de „sabotaj”, pe care i-a imputat-o Israelului, contra unei clădiri a organizaţiei sale pentru energie atomică „din apropiere de Karaj”, şi că a fost deschisă o anchetă.

„Minciuni”

Preşedintele american, Joe Biden, s-a declarat gata să revină în acord şi să ridice cel puţin o parte a sancţiunilor pe care Donald Trump le-a restabilit împotriva Iranului, dar cu condiţia ca Teheranul să-şi reia angajamentele la care a renunţat pentru a protesta contra presiunii americane.

Într-un interviu acordat la începutul lunii septembrie revistei „Foreign Policy”, ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, s-a declarat gata să „accepte” abordarea administraţiei Biden, făcând în acelaşi timp apel la sancţiuni economice, chiar acţiuni militare împotriva Teheranului, dacă această strategie ar eşua.

„Dacă vrem cu adevărat să oprim (programul Iranului de a se dota cu arma atomică, n. red.) (…) putem câştiga şi este exact ce vom face”, a concluzionat la ONU dl Bennett, avertizând că „vorbele nu vor opri centrifugele să funcţioneze”.
Ambasadorul Iranului la ONU, Majid Takht Ravanchi, a reacţionat la un discurs al prim-ministrului israelian printr-un tweet lapidar.
„Fobia faţă de Iran bântuie la ONU”, a scris el denunţând „afirmaţii „pline de minciuni” şi negând dreptul Israelului de a vorbi despre programul nuclear iranian în vreme ce această ţară „posedă”, potrivit lui, „ogive nucleare”.