Profesorul decapitat în Franța, gura de oxigen de care avea nevoie Marine Le Pen

Profesorul decapitat în Franța, gura de oxigen de care avea nevoie Marine Le Pen Sursa: Arhiva EVZ

Adunarea Națională, partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, nu a fost lipsit de scandaluri și de fisuri politice. Situația actuală din Franța, cu revenirea amenințării islamiste, o readuce pe lidera AN în prim-plan.

Potrivit site-ului Politico, decapitarea, zilele trecute, a unui profesor francez care a arătat elevilor caricaturi cu profetul Muhammed, o ajută pe Le Pen să redevină în elementul ei. Și să amenințe din nou cu închiderea granițelor, tunând și fulgerând la adresa teroriștilor, în vreme ce președintele Emmanuel Macron se bate cu al doilea val al pandemiei.

Le Pen a susținut o conferință de presă, transmisă în direct pe site-ul Le Figaro, în care, a afirmat că Franța ar avea acum nevoie de o „legislație ca-n timpul războiului” pentru a combate ceea ce ea definește „o forță organizată și deja instalată”. Și se referă, cel mai probabil, la islamiști radicalizați, precum autorul atacului împotriva pofesorului francez, un refugiat cecen, împușcat mortal după o confruntare cu poliția, lângă Paris. „Împotriva unei forțe organizate și deja instalate, președintele nostru a propus o strategie de izolare inadecvată și anacronică. Situația necesită o strategie de recucerire”, a tunat lidera AN.

Așadar, Marine Le Pen nu a ratat șansa de a-și repune pe tapet opiniile dure, care, cu mici excepții, au rămas constante, ca atunci când a intrat în politică, în 2010. Un prim indiciu, scrie sursa citată, că după înfrângerea din 2017, Le Pen se concentrează acum pe propria strategie de recucerire: învingerea lui Macron în 2022. Potrivit sondajelor analizate de Politico, în 2019, Le Pen s-a menținut pe locul doi, suflându-i în ceafă lui Macron, într-un ipotetic prim tur a alegerilor prezidențiale, depășindu-l la un moment dat în timpul protestelor Vestelor Galbene.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dar, în vreme ce guvernul Macron s-a luptat cu pandemia, Le Pen a reușit doar să critic. Iar partidul ei s-a confruntat cu eforturi eșuate de a-și uni forțele cu alte formațiuni de dreapta, cu critici interne privind planurile de revocare a reformei pensiilor și cu reizbucinirea unei dispute mai vechi cu nepoata sa, Marion Maréchal.

Decapitarea profesorului din Conflans o pune pe Le Pen în ofensivă, în timp ce Macron are de înfruntat crize peste crize. Pe lângă criza economică, dublată de cea din sistemul sanitar, președintele se confruntă acum cu un al treilea front al terorismului și al radicalismului islamist, notează Politico.

La începutul acestei luni, Macron și-a expus viziunea anti „separatism” sau separarea grupărilor religioase (practicanții islamului dur) de societatea franceză. Demersul său, pe care mulți l-au taxat drept insensibil, pare acum coplet neadecvat în fața gravității atacului din Conflans, considerat un atac direct la libera exprimare.

Ministrul de interne al lui Macron, Gérald Darmanin, a mers până acolo încât a propus dizolvarea Collectif contre l’islamophobie en France (CCIF),grupare activistă controversată care combate islamofobia, dar și alte grupări pe care le consideră „dușmanii Republicii”.