Percepţia idilică, învechită a dascălilor asupra propriei meserii supravieţuieşte încă în şcolile româneşti. Mulţi profesori români continuă să aibă o imagine idilică asupra propriei meserii: consideră că sunt plătiţi puţin, dar fac mult pentru şcoala românească sau că misiunea lor ţine mai mult de vocaţie decât de o bună pregătire profesională. Acestea sunt câteva dintre concluziile preliminare ale unui raport al Centrului „Educaţia 2000+“, realizat pe baza răspunsurilor a 505 profesori, din 20 de şcoli.
„Modelul «Domnul Trandafir » este unul profund nefericit, din cauză că nu are nimic de-a face cu secolul în care trăim. La vremea lui, poate că funcţiona“, consideră Ovidiu Voicu, manager de proiect în cadrul Fundaţiei Soros România.
Majoritatea dascălilor cred că au o imagine proastă în cadrul societăţii: 60% sunt de părere că sunt apreciaţi puţin sau deloc de ceilalţi membri ai societăţii. Ei caută însă motivele în altă parte: vinovaţii sunt, în opinia lor, societatea, sistemul sau elevii. Cei mai rezervaţi sunt tinerii: doar 48% dintre profesorii sub 25 de ani sunt de părere că au o imagine negativă.
În ceea ce priveşte beneficiile materiale pe care le obţin, o proporţie covârşitoare - 98% - consideră că acestea sunt mici sau foarte mici. În acelaşi timp însă, 75% dintre ei spun că meseria le oferă satisfacţii mari sau foarte mari, iar 68% - că au o contribuţie cel puţin semnificativă în motivarea elevilor. Dascălii, conştienţi de corupţie
Răspunsurile profesorilor arată o ruptură între ei şi societate: sunt discreditaţi de „lumea de afară“, dar valorizaţi de colegi. Totodată, cred că au un rol esenţial în relaţia cu elevii, dar că insuccesele ţin tot de copii. „Imaginea profesorului se află la intersecţia dintre trei straturi: cel idilic, în care dragostea pentru copii este principala motivaţie, în care arată că au satisfacţii maxime la retribuţii minime, cel mitic, metaforic - mulţi spun că misiunea lor este una «apostolică » - şi cel profesional: meseria privită ca o misiune managerială“, consideră unul dintre coordonatorii cercetării, Lucian Ciolan.
El a mai ridicat problema corupţiei în şcoli: 43% dintre dascălii cercetaţi spun că au auzit de profesori care condiţionează absolvirea clasei sau notele bune de participarea la meditaţii.
SCHIMBĂRI
Atitudinea dascălilor poate stopa violenţa
Sportul, teatrul, muzica şi celelalte activităţi considerate extraşcolare ar trebui să fie incluse în orar, pentru că ar putea ajuta la canalizarea energiei elevilor şi ar diminua fenomenul violenţei în şcoli, au concluzionat ieri experţii români şi străini prezenţi la seminarul „Şcoala spune NU violenţei“. Anca Petrache, inspector general al Direcţiei Învăţământului Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, crede că, pe lângă aerisirea programei şcolare, atitudinea profesorilor este esenţială în revoluţionarea sistemului educaţional. „Profesorii trebuie să se raporteze la realităţile cotidiene şi să nu mai vadă şcoala ca pe un sistem închis, aşa cum era pe vremea lor“. Petrache a mai adăugat că o altă cauză a violenţei în şcoli este şi lipsa de comunicare dintre profesori şi elevi. Şi consilierul Liceului „Dimitrie Bolintineanu“ din Capitală, Simona Peterfi, crede că profesorii şi-ar putea impune autoritatea altfel decât cu forţa. (Mariana Marin)