Procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, Gheorghe Stan, a susținut joi seară o declarație de presă. La această declarație a luat parte și Adina Florea.

Redăm declarația integrală a lui Stan:

„La preluarea mandatului de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție mi-am propus să fiu cât mai discret.

În acest context, ne-am propus ca activitatea Secției să fie reflectată în spațiul public într-o manieră cât mai rezervată, astfel încât judecătorii și procurorii să-și exercite atribuțiile profesionale la adăpost de orice fel de temeri ori presiuni.

Însă, evenimentele derulate în ultima perioadă de timp, precum și dezbaterile publice pe marginea înființării și desfășurării activității de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

preocuparea și interesul corpului magistraților, dar și a întregii societăți în ansamblul său cu privire la acest subiect.

pentru corecta și deplina informare a tuturor celor interesați,

conducerea Secției înțelege să facă următoarea declarație de presă:

1. Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a înființat, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

Cu privire la utilitatea înființării acestei Secții, Curtea Constituțională a reținut în controlul a priori al legii de înființare că această structură specializată constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. S-a mai reținut că se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați (par. 141).

De altfel, Curtea a reținut că este constituțional și aspectul privind stabilirea unor reguli speciale de competență cu privire la o anumită categorie de persoane, acest aspect nereprezentând un element de noutate în actualul cadru normativ procesual penal (par. 142).

În plus, în Opinia Comisiei de la Veneția s-a reținut că decizia privind organizarea și structura Ministerului Public aparține autorităților naționale competente, iar preocuparea legiuitorului de a asigura în contextul noii Secții propuse garanții procedurale efective magistraților vizați trebuie salutată. Este de precizat că în primele trei și în ultimul dintre cele nouă puncte, Comisia de la Veneția reproduce îngrijorările care i-au fost transmise din țară și ca atare nu exprimă propria opinie (par. 81, 82, 83 și 89). Comisia a mai apreciat că implicarea Plenului în numirea procurorului-șef de Secție și a celorlalți procurori cu funcții de execuție este justificată de faptul procurorii din cadrul acestei Secții anchetează și presupusele fapte comise de judecători, iar nu doar procurori (par. 85). De asemenea, Comisia de la Veneția a apreciat criteriile profesionale de selecție a procurorilor care ar urma să facă parte din această Secție (par. 86).

2. Sintetizând, garanțiile de independență și imparțialitate ale Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție sunt următoarele:

- vechimea de cel puțin 18 ani în funcția de procuror

- selectarea atât a procurorului-șef Secție, cât și a procurorilor cu funcții de execuție de către Consiliul Superior al Magistraturii și nicidecum de factorul politic așa cum se speculează în spațiul public

- transparența procesului de selecție a procurorului-șef Secție și a procurorilor cu funcții de execuție

- evaluarea riguroasă a activității profesionale a procurorilor desfășurată în ultimii 5 ani de către Comisii numite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuite din reprezentanți ai ÎCCJ, PÎCCJ și IJ

3. Este locul de precizat că în cadrul Ministerului Public au existat dintotdeauna într-o formă sau alta structuri specializate în anchetarea faptelor pretins săvârșite de magistrați, precum și de alte persoane a căror activitate infracțională aveau legătură de cauzalitate cu activitatea respectivilor magistrați. Spre exemplu, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție a funcționat până la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție un serviciu de combatere a corupției în justiție, înființat printr-un simplu Ordin emis de către procurorul-șef DNA, nr. 10 din 31 ianuarie 2014. Înființarea acestui serviciu s-a făcut fără implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, în mod total netransparent și fără vreo justificare pe aspectul existenței sau nu a unor magistrați corupți.

4. Menționăm că, de la data la care a devenit operațională Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, aceasta a preluat un număr de 1.422 dosare aflate în curs de soluționare, din care un procent de peste 70% au fost înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu, dosare cu o vechime în sistem de cel puțin 2 ani și care erau lăsate în nelucrare.

Trebuie precizat în acest context că majoritatea sesizărilor din oficiu sunt în legătură directă de cauzalitate cu soluțiile pronunțate de magistrați, în special judecători, în dosarele instrumentate de aceștia și indiferent de materia în care aceștia judecă (civil ori penal) ori gradul de jurisdicție la care funcționează (Înalta Curte de Casație și Justiție ori instanțele inferioare).

5. Trebuie să spunem că, deși au existat multe semnale pozitive din partea magistraților în sensul primirii cu deschidere a înființării acestei Secții, încă de la momentul operaționalizării acesteia am întâmpinat obstacole din partea procurorului general Augustin Lazăr în asigurarea bazei logistice, a dotărilor, a elaborării organigramei, dar și în modul de interpretare a principiilor care guvernează activitatea Ministerului Public.

În acest context, pentru depășirea acestor piedici, legiuitorul a trebuit să intervină în mod excepțional prin trei acte normative de natură a clarifica prevederile legale necesare bunei funcționări a Secției speciale. Astfel:

- emiterea OUG nr. 90/2018 a fost justificată de necesitatea respectării obligației legale de operaționalizare a Secției speciale până la data de 23 octombrie 2018 în condițiile în care CSM nu finalizase în termenul legal această procedură

- OUG nr. 92/2018 s-a impus exclusiv pentru clarificarea unor norme legale privind modul de selecție a procurorilor cu funcții de execuție

- în ceea ce privește OUG nr. 7/2019, aceasta a fost necesară, în ceea ce privește activitatea Secției, pentru corelarea normelor privind competența procurorului-șef Secție cu prevederile art. 339 alin. 1 și 3 Cod procedură penală potrivit cu care că plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de procurorul ierarhic superior celui care a dispus măsura sau actul supus controlului, în cazul de față procurorul-șef Secție. Menționăm că astfel de competențe sunt și în căderea procurorului-șef Secție Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezent dl procuror-șef Romulus Varga. Prin urmare, alegațiile privind scoaterea Secției de sub controlul procurorului general sunt lipsite de orice fundament. O dovadă în acest sens este faptul că în prezent procurorul general soluționează conflictul pozitiv de competență declanșat într-un dosar penal de DNA în raport cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

6. Cu referire la alte aspecte în legătură cu care s-au purtat discuții publice, facem următoarele precizări:

(i) solicitarea de la DNA a unui dosar amplu mediatizat s-a întemeiat pe competența specială a Secției, respectiv presupuse fapte săvârșite de mai mulți magistrați, judecători și procurori.

(ii) aducerea la cunoștința publicului a numărului de dosare de urmărire penală privind pe numita Laura Codruța Kovesi s-a făcut în considerarea interesului public manifestat și a obligației legale de informare. Ceea ce dorim să menționăm este că niciunul dintre aceste dosare nu a fost întocmit ca urmare a vreunei sesizări din oficiu a Secției speciale, ci sunt dosare preluate în baza unor ordonanțe de declinare de la alte unități de parchet sau a unor plângeri depuse de petenți.

(iii) privitor la plângerea împotriva unor oficiali europeni menționăm că, întrucât aceasta îndeplinea condițiile de formă prevăzute de lege, trebuia a fi înregistrată și concretizată într-un dosar penal și numai în urma unor verificări se va putea pronunța o soluție în respectiva cauză. Per a contrario, neînregistrarea unei sesizări care atrage competența Secției ar constitui o abatere disciplinară și o încălcare a normelor procesual penale.

Am ales să facem această declarație de presă cu scopul de a înlătura orice fel de suspiciuni cu privire la Secția specială, la imparțialitatea procurorilor care își desfășoară activitatea în cadrul acesteia și să-i asigurăm pe toți judecătorii și procurorii de toată buna noastră credință în modul de desfășurare a activității, existența Secției speciale fiind o garanție pentru independența acestora.

În final, menționăm că, începând cu data de mâine, 01 martie 2019, conform Hotărârii Plenului CSM, își încep activitatea în cadrul Secției un număr de 5 procurori, existând, așadar, premisele unei mult mai bune organizări și funcționări a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.”