Mircea Negulescu, zis ”Portocală”, în prezent suspendat din funcţie, este audiat în dosarul în care Sebastian Ghiţă este judecat pentru dare de mită, folosire, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj, cumpărare de influenţă, dar şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, procurorii acuzându-l că ar fi coordonat o adevărată reţea în judeţul Prahova, oferind o „bucăţică de putere” publică într-o zonă de interes în schimbul asigurării protecţiei.
În același dosar sunt judecaţi şi Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti la data comiterii faptelor, Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, fostul şef IPJ Prahova, Viorel Dosaru şi fostul şef al DGA, Constantin Ispas.
Ce a spus despre procurorul Mihăilă
”Nu îmi mai aduc aminte foarte bine faptele. Am luat hotărârea să mă sesizez din oficiu. Am mers la serviciu. M-am dus la procurorul general adjunct Mihăilă. I-am adus la cunoştinţă o emisiune tv şi că eram contrariat pentru copiii noştri şi intenţia mea de a iniţia un dosar penal în legătură cu acesta. Cred că realizator era Oana Stancu. Se prezenta decontaminarea unui vas numit Flaminia. Una din societăţile care urma să se ocupe se numea Eco Master, administrată de un domn Răzvan Alexe, nume care la dată respectivă nu îmi spunea nimic. După ce am văzut reportajul am mers la serviciu. domnul procuror general Tudose se afla în concediu de odihnă sau în delegaţie. Am hotărât să port această discuţie cu procurorul general adjunct Mihăilă Aurelian.
Am mers la domnul procuror general adjunct Mihăilă. I -am comunicat că intenţionez să demarez o anchetă. Acesta mi-a spus că nu ştiu cine este Alexe Răzvan? Precizându - mi că este omul de casă al lui Cozma Mircea, acesta din urmă fiind preşedintele, la acea dată, cred, al Consiliului judeţean. Un om cu foarte multă influenţă politică. Arăt că inculpatul Mihăilă nu mi-a solicitat în mod expres să nu demarez o anchetă pe tema precizată. Eu am dedus, din atitudinea acestuia, care era evidentă, că nu doreşte demararea unei anchete.
(...)
Ca şi procedur[ de demarare a unei anchete pentru situaţia precizată, în mod normal se întocmeşte un proces verbal, se înregistrează la secretariat, merge pe masa procurorului general care pune o viz[ în funcție de competenţă. Cu referire la acest dosar, urmare a discuţiei, a două zi m- am prezentat la domnul Tudose, i-am povestit toată întâlnirea şi modul în care am perceput discuţia cu domnul Mihăilă, inclusiv discuţia cu ce scrie pe uşa domnului procuror. Am demarat procedurile pentru înregistrarea unei cauze. Deoarece această cauza, în raport de naţiunea infracţiunilor ce urmau a fi cercetate, respectiv evaziune şi spălare de bani, reveneau în competenţa parchetului de pe lângă tribunal, şi pentru că era o cauza complexă. În urma discuţiei am stabilit că e o cauza complexă, ce are potenţial, am rămas ca această cauza să rămână sub cercetare la Parchetul Curţii de Apel. În urmă discuţiei pe care am avut-o cu domnul procuror Tudose, am stabilit ca această cauză să fie lucrată confidenţial. Ştiam de dosar doar eu şi domnul Tudose şi încă trei ofiţeri de poliţie.
(...)
Urmare a relatărilor mele despre atitudinea inculpatului Mihăilă vis a vis de demararea acestei cauze, aceasta a fost convingerea mea, că şi procurorul general Tudose a avut aceeaşi reprezentare ca şi mine, în sensul că inculpatul Mihăilă nu trebuia să ştie nimic despre ce urmează să se întâmple în dosar. Şi aşa s-a şi întâmplat. Tudose a avut acces la orice act din acel dosar, inclusiv interceptări, deşi în raport de funcţia deţinută răspunde de Secţia de Urmărire Penală”.