Curtea de Apel Bucureşti va pronunţa o decizie definitivă în cazul omului de afaceri turc care, în 2015, a intrat intenţionat cu maşina într-un poliţist, acesta decedând ulterior la spital în urma rănilor
Procurorul de şedinţă a cerut, ieri, la ultimul termen al procesului, condamnarea lui Abdullah Ataş la pedeapsa închisorii pe viaţă, în condiţiile în care Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 23 de ani şi şase luni de închisoare. De asemenea, Dumitru Ionescu, fratele poliţistului ucis, Gheorghe Ionescu, a solicitat majorarea pedepsei turcului. „E prea mică pedeapsa... Cum a zis doamna procuror, dar nu exagerând chiar aşa”, a spus fratele poliţistului, după care a izbucnit în lacrimi.
Pe de altă parte, avocatul omului de afaceri turc a solicitat schimbarea încadrării juridice din omor calificat în omor din culpă. „Toată lumea vorbeşte de comportamentul agresiv al clientului meu, dar nimeni nu vorbeşte de comportamentul inadecvat al poliţistului. În ce regulament scrie că te poţi agăţa de capotă? (n.r. - pentru a opri o maşină). Poliţistul şi-a riscat viaţa voluntar, în loc să facă uz de armă. Dispuneţi schimbarea încadrării juridice din omor calificat în ucidere din culpă. La cât de beat era, nu gândea”, a argumentat avocatul.
Terorizat de Poliţia
turcă Anterior, turcul a fost audiat aproape două ore, timp în care a detaliat ce s-a întâmplat în dimineaţa zilei de 2 august 2015, când con ducea cu o alcoolemie de 2 la mie. Versiunea turcului este că starea avansată de ebrietate i-a accentuat temerea faţă de oamenii în uniformă, pe care o avea din copilărie. Abdullah Ataş susţine că în momentul în care s-a trezit cu „o persoană pe capotă” a fost concomitent cu cel în care a observat că spre el se îndreaptă doi poliţişti despre care a crezut că se pregăteau să tragă. „În mod inconştient am apăsat acceleraţia, a fost un gest reflex de a scăpa. Îmi era groaznic de frică”, a spus turcul. El a explicat şi de ce se tenea atât de tare de poliţişti.
„Eu sunt turc, dar de origine kurdă, am trăit printre kurzi, dintre care majoritatea erau simpatizanţi PKK (n.r. - Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizaţie separatistă) În anii ,90 au fost conflicte violente între autorităţile turce şi PKK. Am fost bătut de Poliţie când mă întorceam de la şcoală, deşi nu am participat la vreo acţiune subversivă. Vărul meu a fost ridicat de Poliţie şi schingiuit. Un prieten de-al meu a fost lovit de poliţişti în faţa mea şi a murit. Toate astea m-au făcut să îmi fie groaznic de frică de Poliţie”, a spus Ataş.
În ultimul cuvânt
Abdullah Ataş a declarat la finalul procesului: „În niciun caz nu am văzut că este poliţist. Îmi pare foarte rău. Nu mi-a trecut prin cap să îi fac rău. Consumasem alcool. Acuma că sunt fără alcool, mă gândesc că opream. Mi-a fost foarte frică, vedeam pe cineva din spate, venind. Omeneşte, încerci să nu faci rău. Pedeapsa pe care am primit- o e imensă, îmi distruge viaţa şi familia. Dacă nu dădea cu capul de bordură poate nu se întâmpla nimic”, a declarat turcul în ultimul cuvânt. Pe fond, Abdullah Ataş a fost condamnat la 23 de ani şi şase luni de închisoare pentru omor din culpă