În urma unor investigații, jurnaliștii de la Lumea Justiției au descoperit că procurorii CSM au încălcat legea când au decis să o salveze pe Laura Codruța Kovesi și să respingă acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare, prin care era solicitată sancționarea fostei șefe DNA, pentru încălcarea unei decizii CCR.
Redacția Lumea Justiției a formulat o plângere penală împotriva Secției pentru procurori a CSM, care la data de 25 iulie 2018, în unanimitate, a respins acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare, înaintată la sesizarea redacției, prin care s-a solicitat sancționarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, pentru încălcarea deciziei CCR 611/2017, care a obligat-o să se prezinte la Comisia specială de anchetă a Parlamentului României.
„Consideram ca membrii Sectiei de procurori a CSM Codrut Olaru, Cristian Ban, Andrei Solomon, Florin Deac si Tatiana Toader se fac vinovati de savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu (prin incalcarea ar. 99 din Legea 303/2004) si constituire de grup infractional organizat, prevazute de art. 297 si 367 Cod penal. Consideram ca pentru solutia lor, care a scandalizat societatea romaneasca, nu doar ca s-a atentat la suprematia si egalitatea cetatenilor in fata legii, ci mai ales ca prin ajutorul dat numitei Laura Kovesi, care a sfidat Parlamentul Romaniei si Decizia Curtii Constitutionale a fost decredibilizata increderea natiunii in institutia CSM; interesele legitime ale cetatenilor au fost grav afectate prin subminarea suprematiei legii; s-a comis o discriminare in raport cu persoane care au fost sanctionate pentru incalcarea unor decizii ale CCR; s-a transmis in societate a ideii ca legea fundamentala poate fi incalcata oricand de un procuror”, scrie Luju.
„Foarte important, am solicitat in cadrul cercetarilor penale ce vor fi efectuate, sa se verifice cati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM fac obiectul unor dosare penale aflate in lucru la DNA, situatie fata de care fapta de abuz in serviciu sesizata poate urmari in opinia noastra si interesul personal al unor procurori din CSM de a obtine solutii favorabile in dosarele instrumentate de procurorii DNA, in schimbul absolvirii de raspundere a fostei sefe a DNA”, mai menționează sursa citată.
Sesizarea integrală:
SESIZARE PENALA
Impotriva numitilor:
- CODRUT OLARU – procuror, vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, presedinte al Sectiei pentru procurori;
- CRISTIAN MIHAI BAN – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori;
- FLORIN DEAC – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori;
- ANDREI NICOLAE SOLOMON – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori;
- TATIANA TOADER – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori,
care se fac vinovati, in opinia noastra, de savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si constituire de grup infractional organizat, prevazute de art. 297 (1) si 367 (1) si (3) Cod penal
Motivele sesizarii:
La data de 15.11.2017, subscrisa am formulat la Inspectia Judiciara o sesizare impotriva procurorului sef al DNA Laura Codruta Kovesi cu privire la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, respectiv pentru:
a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;
ș) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
In cuprinsul sesizarii adresate Inspectiei Judiciare de catre subscrisa, la 15.11.2017, am aratat:
< 17, Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009, a invitat-o pe procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi sa se prezinte in fata Comisiei in data de 15 noiembrie 2017, orele 10.30 la Sala “Mihai Viteazu” din Palatul Parlamentului.
In invitatia trimisa, Comisia a pus in vedere procurorului sef al DNA dispozitiile obligatorii ale Deciziei CCR nr. 611 din 3.11.2017
Prin Decizia nr. 611 din 3.11.2017 - publicata in Monitorul Oficial nr. 877 din 07.11.2017 - Curtea Constitutionala a constatat ca Laura Kovesi a sfidat activitatea Parlamentului cand a refuzat in trei randuri anterioare sa se prezinte in fata Comisiei, cu urmatoarea motivare:
“Prin conduita sa, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatea care exercita suveranitatea poporului – Parlamentul Romaniei, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea in seara zilei de 6 decembrie 2009, data la care s-a desfasurat scrutinul national pentru alegerea Presedintelui Romaniei, alaturi de alte persoane care detineau functii publice - directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul adjunct al Serviciului Roman de Informatii si senatori, in locuinta domnului senator Gabriel Oprea) care, daca s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ in plan social, politic si juridic, prezervand, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate.
Or, prin activitatea si atitudinea sa, persoana care ocupa o functie de conducere intr-o autoritate publica a statului trebuie sa asigure prestigiul functiei exercitate, care impune o conduita legala, sociala si morala in acord cu rangul demnitatii publice, cu gradul de reprezentare si cu increderea oferita de cetateni in autoritatea statului. Exercitarea functiilor publice de conducere, ca de altfel a oricarei functii publice in stat, nu poate fi rezumata doar la indeplinirea drepturilor, obligatiilor si indatoririlor pe care le impune mandatul detinut, ci presupune a priori loialitate fata de toate valorile si principiile consacrate prin Constitutie si respect fata de celelalte autoritati publice cu care intra in raporturi de colaborare. Din acest context rezulta obligatia principiala a oricarui reprezentant al autoritatilor publice de a se prezenta si de a oferi documentele/inscrisurile sau informatiile utile si concludente in fata comisiilor parlamentare de ancheta in scopul clarificarii unor imprejurari de fapt care sa conduca la aflarea adevarului intr-o chestiune de interes public.
In concluzie, Curtea constata ca, prin refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei, este incalcata autoritatea Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ al poporului, si este impiedicata desfasurarea activitatii sale, sub aspectul indeplinirii atributiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare (…) Curtea constata obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei – Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei”.
Procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a refuzat sa se prezinte in fata Comisiei parlamentare in data de 15 noiembrie 2017 orele 10.30, dupa ce in prealabil, in data de 14.11.2017 a trimis o adresa prin care a invocat faptul ca:
„In legatura cu adresa dumneavoastra nr. 4C-30/139 din data 13 noiembrie 2017, reiterez convingerea ca obiectul de activitate al Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential consta in analiza si clarificarea unor situatii de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul public de a cunoaste anumite realitati cu reverberatii in plan social, juridic sau politic. Sens in care va aduc la cunostinta ca nu detin 'informatii si/sau documente necesare clarificarii imprejurarilor si cauzelor in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii parlamentare”, se arată în sesizarea făcută de Luju.