Douăzeci şi doi de agenţi de la Poliţia Rutieră Brăila au fost trimişi în judecată, trei dintre ei în stare de arest preventiv, după ce ar fi primit mită între 100 de lei şi 1.500 de lei, de la şoferii prinşi că au încălcat legea. Cazul este fără precedent, fiind vorba de aproape toți angajații Biroului Poliție Rutieră din Brăila.
Procuroarea Denisa Cristodor din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din Parchetul General, cea care i-a trimis în judecată pe cei 22 de polițiști, arată că mijloacele de probă demonstrează că aceștia, nu doar prin conduita lor au încălcat aceste norme deontologice specifice profesiei dar au şi perseverat în comiterea unor acte cu caracter ilicit. Magistratul a prezentat în rechizitoriu care este gradul de pericol social al faptelor de corupție în acest caz.
„Deşi unele sume de bani „încasate” de inculpaţi sunt mici (100 de lei), deşi alte sunt foarte mari (1.500 de lei), gradul de pericol social al faptelor de corupţie, cum ar fi luarea de mită săvârşită de persoane care aplică legea este generat în primul rând de calitatea persoanei care aplică legea, asupra căreia există o prezumţie de implicare în activităţi ilicite de corupţie suficient de rezonabilă deoarece un poliţist asupra căruia planează suspiciunea rezonabilă de corupţie abuzează de fapt de încrederea inerentă funcţiei publice, iar asemenea fapte necinstite afectează direct, prin percepţia creată la nivelul opiniei publice un întreg corp profesional. Periculozitatea unor asemenea fapte este percepută acut în rândul opiniei publice dar are şi efecte directe în rândul poliţiei rutiere care nu poate fi dominată decât de domnia şi supremaţia legii”, Denisa Cristodor, procuror SUPC.
Abaterea de la moralitate
Potrivit rechizitoriului, faptele de corupţie se impun a fi traduse în primul rând prin abatere de la moralitate, de la exercitarea corectă a datoriei. În egală măsură corupţia reprezintă o abatere de la lege. „Prin urmare faptele de corupţie presupun două componente: una legată de caracterul imoral, iar cealaltă de caracterul ilegal. Actele de corupţie presupun obţinerea de avantaje patrimoniale pe căi ilicite, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de cel care se lasă corupt, dar şi de către cel care corupe o terţă persoană”, se arată în actul de acuzare.
„Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor reprezintă veritabile sfidări la adresa ordinii de drept deoarece aceştia fac parte din acele structuri specifice care prin instrumentele juridice puse la dispoziţie de normele juridice au obligaţia de ripostă pentru stoparea şi combaterea acestui gen de infracţiune”, Denisa Cristodor, procuror SUPC.
„Au un caracter necinstit”
Prin urmare, mai susține magistratul, trebuie avut în vedere nu doar sumele de bani primite de inculpaţi cu titlul de mită care demonstrează gradul de pericol concret pentru ordine publică, ci în mod esenţial, modalitatea temerară, contrară deontologiei profesionale, contrară legii, prin care cei chemaţi, să aplice şi să respecte legea au înţeles să se implice în acte de obţinere a unor foloase de ordin patrimonial prin folosirea funcţiei de poliţist rutierist. Or, mai arată Denisa Cristodor, indiferent de cuantumul sumei de bani primite cu titlu de mită, asemenea fapte deplorabile nu pot fi tolerate, deoarece au un caracter necinstit nu numai pentru că urmăresc obţinerea unor sume de bani în mod ilicit dar şi pentru că presupun ca situaţie premisă folosirea unei funcţii publice de mare prestigiu în interes personal ilegal.
„Practic societatea acordă un grad extrem de ridicat de încrederea acelui funcţionar înarmat cu statut special care poartă uniformă, astfel încât fapta unui asemenea funcţionar de a pretinde o sumă de bani în mod ilicit, indiferent de cuantumul sumei pretinse, impune dispunerea celei mai severe măsuri preventive cu caracter custodial”, Denisa Cristodor, procuror SUPC.
„Au vândut încrederea publică acordată”
În speţă, mai arată magistratul, prin folosirea funcţiei publice de mare prestigiu inculpaţii au vândut încrederea publică acordată în temeiul mandatului de agent al poliţiei de circulaţie pe care au înţeles să-l folosească pentru primirea de remuneraţii injuste. În concluzie, suma luată cu titlu de mită (cuantumul acesteia) nu poate reprezenta un criteriu de apreciere a gradului de pericol social, gravitatea faptelor fiind necesar a fi apreciată prin prisma mobilului şi a modului în care au fost concepute.
“Practica de a primi sume de bani drept mită pentru unii dintre agenții de poliție era un lucru obișnuit, chiar la intrarea în tură aceștia își făceau deja calculele cu privire la sumele pe care uram să le primească, fiecare având un anumit plan de abordare a conducătorilor auto pentru a-i determina să le ofere sume de bani, lăsând să se înțeleagă că sunt pretabili în a primi astfel de sume din gesturi sau chiar pretinzând în mod direct acest lucru. Trebuie avut în vedere faptul că aceștia nu se fereau între ei, chiar participând active la săvârșirea infracțiunii, în sensul că unul dintre agenți legitima conducătorul auto și celălalt era trimis să ia mita banii, suma fiind ulterior împărțită între agenții de poliție, indiferent de cine primea banii”, Denisa Cristodor, procuror SUPC.