La Înalta Curte de Casație și Justiție au venit aproximativ 100 de persoane, care s-au constituit părți civile. Conducerea ICCJ a dispus amplasarea unor bănci pe holurile instanței pentru a nu se mai produce busculadă, așa cum a existat la alte termene de judecată. Cu toate astea, mai multe persoane prezente au vociferat insistent deoarece nu se regăseau pe listele că părțile civile, deși au fost audiate la Parchetul Militar.

Dosarul s-a amânat din nou pentru data de 27 martie a.c., deoarece 30 de persoane, urmașii unor eroi ai Revoluției, nu au fost citați și nu au putut preciza dacă se constituie sau nu părți civile. Prezent la proces, Doru Mărieș s-a declarat nemulțumit de modul lent în care se derulează procedurile judiciare.

„Şi în acest dosar se va întâmpla ca în dosarul Mineriada. Va fi trimis înapoi la Parchetul Militar, pentru că echipa de procurori care l-a lucrat în ultimii trei ani a lucrat neprocedural. Trei ani pierduţi şi Dumnezeu ştie cât vom sta aici, pentru că deja avem 10 luni de cameră preliminară. Astăzi, sigur se va da alt termen pentru că nu este procedură, iar doamna preşedinte lungeşte aceste termene. Avem toate şansele să prindem trei ani şi cu acest dosar aici, la Curtea supremă. O rog să dea termene în fiecare zi, să nu-şi mai bată joc de oamenii de la Botoşani, Craiova, Brăila, care vin zeci de ore pe tren ca să participe la nimic”, a spus Mărieş.

În acest dosar, sunt judecați fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, care sunt acuzaţi infracţiunilor contra umanităţii.

Procurorii militari au ajuns la concluzia că în jurul lui Ion Iliescu s-a constituit noua putere, care a a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. „Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, se arată în rechizitoriu.

Ancheta derulată pe parcursul mai multor ani a demonstrat că nu a existat niciun terorist, ci doar o psihoză indusă în rândul românilor, pentru a nu riposta și împotriva noii puteri constituite la București.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00) … Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, mai arată procurorii.